Produce 800.000 € pe an din turism! Palatul Parlamentului este atracţia numărul unu a Bucureştiului

A fost făcut cu materiale româneşti

Acest ansamblu arhitectonic reuneşte cantităţi impresionante de materiale de provenienţă românească şi un volum foarte mare de muncă. Se poate spune că întreaga ţară a contribuit cu ceva la construirea sau la decorarea încăperilor.
Împărţit în 21 de corpuri, edificiul cuprinde spaţii monumentale, săli fastuoase, saloane mari şi holuri de dimensiuni generoase cu multe detalii ornamentale. Cei care doresc să viziteze “Casa Poporului” trebuie mai întâi să aibă în buzunar minimum 25 de lei, pentru a face un Tur Clasic, ceea ce înseamnă că vor vedea doar sălile expuse spre vizitare şi Muzeul Parlamentului.
Cine are mai mulţi bani, adică 45 de lei, poate urca la etajul 8, de unde are o panoramă a întregului Bucureşti, după care, ajunge în adâncul clădirii, la subsol, adică la câteva zeci de metri sub pământ, unde pot vedea imagini cu planurile clădirii şi cu fazele de construcţie.

«Este ieftin să o vizitezi, 10 euro e foarte puţin»

Anual, Palatul Parlamentului este vizitat de sute de mii de oameni, în special străini, care rămân muţi de uimire atunci când văd tonele de marmură de Ruşchiţa, lemnul de cireş, de mahon sau de nuc sau imensele perdele cu ciucuri cusuţi cu fir de aur. Aceştia nu mai contenesc să îşi facă poze în Palat şi fotografiză tot ce văd.
“Este uimitor! Nu credeam că o să văd atâtea minunăţii în acest palat. M-a impresionat mult marmura aceasta lucrată manual. Covoarele imense, uşile sculptate! Una peste alta e o clădire imensă şi merită văzută”, ne-a spus Karl, un tânăr din Olanda. Prietenul său, Michael, a fost încântat de imensitatea clădirii şi de faptul că mai toate obiectele din ea sunt lucrate manual.
“Cred că a fost o muncă imensă pentru a face această clădire, a doua din lume ca mărime. Totul mi se pare gigantic, nu am mai văzut aşa ceva în viaţa mea. O să recomand amicilor mei din Amsterdam să vină să o vadă, mai ales că este ieftin să o vizitezi, 10 euro e foarte puţin”, ne-a spus tânărul. Banii câştigaţi din turism sunt împărţiţi între Centrul Internaţuional de Conferinţe, entitatea care se ocupă de activitatea turistică, şi Camera Deputaţilor, administratorul clădirii.
Mai trebuie menţionat că de aproape două luni turiştii nu au acces pe terasă, întrucât liftul care îi duce la etajul 8 este defect, iar piesa cu pricina este foarte greu de găsit, spun angajaţii Parlamentului.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Vizitatorii sunt uimiţi de mulţimea de candelabre imense

“Casa Poporului” are 2.800 de candelabre, realizate din 3.500 de tone de cristal, 220.000 de metri pătraţi de covoare, iar scaunele au fost tapiţate cu 3.500 de metri pătraţi de piele.
Tot în zona statistică trebuie menţionat că la realizarea construcţiei au fost utilizaţi 1.000.000 de metri pătraţi de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oţel, 1.000 de tone de bazalt.

La nivelul 9 are un buncăr antiatomic

Palatul Parlamentului, cunoscut înainte de Revoluţie sub numele de “Casa Republicii” sau “Casa Poporului”, măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălţime şi 92 m sub pământ. Are 9 niveluri la suprafaţă şi alte 9 subterane şi depăşeşte cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt.
La ultimul nivel se află unul din cele două buncăre antiatomice construite din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Cel din “Casa Poporului” are singurele piese care nu sunt de fabricaţie românească în acestă construcţie gigantică: pompele de aer suedeze. Al doilea buncăr se află sub Ministerul Apărării şi are o poveste aparte.
Acolo exista deja un buncăr cu un planşeu din beton de 1,2 metri grosime, construit de nemţi prin 1942. De acolo, armata germană dislocată în România avea legătură telefonică directă cu Hitler.
Era atât de bine făcut, încât toate încercările muncitorilor români de a demola structură nazistă, în anii 80, au eşuat, aşa că s-a luat hotărârea de a o îngloba în noul imobil. Aşa a devenit construcţia lui Hitler al doilea buncăr antiatomic al lui Ceauşescu.
FOTOGRAFII: Alex Dobre

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro