Natalitatea a scăzut constant
Dacă generaţia celor născuţi între anii 1965-1972, adică aşanumiţii “decreţei”, este extrem de numeroasă, imediat după Revoluţie, România s-a confruntat cu un declin demografic. Studiile arată că numai în 1990 s-au înregistrat un milion de avorturi, iar în ultimii 20 de ani rata fertilităţii a săzut de la 1,3 la 1,1 copii născuţi de o femeie.
La această discrepanţă dintre generaţii se adaugă şi migraţia românilor peste graniţă. Numai în ultimii ani România a pierdut, se pare, aproape trei milioane de adulţi, care au ales să trăiască în străinătate.
Astfel, România ar putea ajunge în colaps în următorii ani. “După 2030, când generaţiile născute după 1965 vor atinge vârsta de 65 de ani, un val suplimentar de pensionari va trece din zona de contribuitori în zona de beneficiari, afectând grav rata de dependenţă. Ponderea pensionarilor în totalul populaţiei va fi de peste 32%. Abia spre anul 2050 sistemul de pensii se va stabiliza”, a explicat sociologul Marian Preda, pentru www.cursdeguver nare.ro.
Ce soluţie găsesc specialiştii pentru pensionarii din 2030? Contribuţiile, încă de acum, la sistemul privat de pensii, care să ofere venituri suplimentare la bătrâneţe.
Iată pentru cine dă bani la stat orice angajat român
Angajatul român s-a transformat în tabloul perfect al unui om muncitor, cu familie numeroasă şi… asistată social. Asta pentru că numărul angajaţilor care au contract de muncă legal este extrem de mic, în comparaţie cu numărul celor asistaţi social de la bugetul de stat. Potrivit ultimelor statistici, România are doar 4,3 milioane de salariaţi care plătesc contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, peste 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii beneficiari de alocaţii de stat şi aproape jumătate de milion de şomeri. Prin urmare, un român salariat susţine din contribuţiile sale la CAS 1,5 pensionari, 0,5 şomeri şi un copil.
Plăteşti la stat o viaţă întreagă, dar degeaba
În fiecare lună angajaţii cu contract de muncă plătesc un procent considerabil, de 10,5%, din salariu, bani care ajung în fondul de pensii. După un calcul simplu însă, aflăm că plătim toată viaţa, iar când ajungem la pensie putem recupera doar o mică parte din banii daţi lunar la stat. De exemplu, la un salariu mediu de 2.140 de lei, contribuţia lunară e de aproape 225 de lei, iar într-un an, de 2.700 de lei. Persoana care încasează această leafă ajunge “să doneze” pensionarilor 13.500 de lei în 5 ani, iar în 10 ani, 27.000 de lei. Dacă munceşte toată viaoea, adică cel puoein 35 de ani, un angajat care are salariu mediu ajunge să cotizeze la fondul de pensii 94.500 de lei, adică 20.980 de euro. Vestea proastă este toţi cei cărora statul le-a luat lunar bani din buzunar nu vor ajunge să se bucure de ei la pensie. Asta pentru că dacă o persoană se pensionează la 65 de ani, cât va prevede legea, în condiţiile în care speranţa de viaţă este de 70 de ani, la o pensie medie de 725 de lei, ar ajunge să primească înapoi (în cinci ani) doar 43.500 de lei, adică mai puţin de 50% din suma cu care a contribuit toată viaoea la bugetul de stat.
«Asta e hoţie! Cum să plătim un serviciu de care nu vom beneficia?»
Românii născuţi între 1965 şi 1972, au rămas muţi când au aflat că ei cotizează la un sistem care le ia banii, dar nu le returnează nimic, deşi aşa ar trebui.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro