Un fleac, i-a ciuruit! Crin Antonescu și Victor Ponta nevoiți să se recunoască învinși și să accepte revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni

Decizia CCR va fi citită vineri în Parlament

La baza deciziei CCR au stat listele electorale ale Biroului Electoral Central, pe care Curtea le-a căutat timp de trei săptămâni, ba la Guvern, ba la Ministerul Administraţiei, ba la Procuratură, deşi ele erau postate pe siteul BEC încă din data de 1 august. Cum se traduce decizia CCR: referendumul s-a desfăşurat corect, iar faptul că au venit la vot mai puţin de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste a dat câştig de cauză lui Băsescu, care rămâne preşedinte.
Ce urmează să se întâmple? Decizia CCR va fi citită, vineri, în plenul Parlamentului, apoi va fi publicată în Monitorul Oficial. După care, desigur, Traian Băsescu îşi va relua postul de la Palatul Cotroceni, iar lui Crin Antonescu îi va înceta mandatul de preşedinte interimar. “Nu mă retrag din politică”, a spus ieri preşedintele interimar Crin Antonescu, făcând aluzie la o declaraţie prin care anunţa că se va retrage din politică dacă Băsescu redevine preşedinte. Antonescu a spus, în conferinţa de presă ţinută la sediul PNL, că va rămâne la conducerea partidului, va respecta decizia CCR, dar va lupta împotriva regimului Băsescu care s-a reinstalat, în ciuda votului a 7,5 milioane de alegători.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

S-au jucat timp de trei săptămâni cu nervii noştri

În data de 1 august, Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale referendumului. Potrivit acestora, din 18.292.464 de cetăţeni cu drept de vot, au fost prezenţi la urne 8.459.053, adică 46,24% din electorat.
Pentru a se putea valida referendumul, era nevoie de o participare de cel puţin 50% plus unu dintre electori. Cum nimeni nu a contestat cifrele mai sus-menţionate în termen de 24 de ore de la închiderea urnelor, ele au devenit oficiale şi inatacabile, aşa cum spune legea. Rezultatele urmau să fie trimise Curţii Constituţionale, conform normelor, care să decidă dacă au votat sau nu jumătate plus unu dintre electori. Dar…
Curtea Constituţională a trimis către BEC două comunicate, în urma cărora s-a pus sub semnul întrebării corectitudinea listelor electorale, apoi s-a declanşat circul. Toată lumea a început să caute listele electorale corecte, Guvernul a propus realizarea unui minirecensământ, procurorii au început să bată pe la porţile oamenilor şi să-i pună să jure cu mâna pe Biblie că nu au votat de mai multe ori, leul s-a depreciat etc. După cum s-a văzut ieri, tot circul a fost degeaba, deoarece listele electorale corecte erau cele ale Biroului Electoral Central, aşa cum a arătat şi Libertatea, care au stat, de altfel, la baza deciziei CCR de ieri.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Judecătoarea Aspazia Cojocaru: «Eu nu vreau să fac puşcărie!»

Din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale, patru au fost propuşi de USL, trei de PDL, unul de preşedinte şi unul de UDMR. Dimineaţa, se întrevedea o amânare a deciziei, deoarece, indiferent ce ar fi votat reprezentantul UDMR, nu se întrunea majoritatea de două treimi necesară, adică şase contra trei.
Doar că judecătoarea Aspazia Cojocaru (foto), numită de PSD, a trecut în tabăra adversă, declarând apoi: “Eu nu vreau să fac puşcărie, nu pot să încalc legea”.

Uite cum au votat ceilalţi judecători

Au votat pentru validarea referendumului: Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Tudorel Toader (toţi trei din tabăra USL).
Au votat pentru invalidarea referendumului: Augustin Zegrean (preşedinte), Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc (din tabăra PDL-Băsescu) Puskás Valentin Zoltán (propus de UDMR) şi Aspazia Cojocaru (propusă de PSD în CCR).

Iată ce spun românii despre decizia CCR:

Urmărește-ne pe Google News