‘Potopul ne-a luat tot in cinci minute’

Cand o forta nevazuta a facut ca barierele cerului sa se rupa peste Tecuci, mica si modesta asezare galateana, s-a dezlantuit potopul. Fierbeau vazduhurile, iar pamantul icnea din temelii, strivit de furia suvoaielor dezlantuite care l-au inghitit. Acolo, in mijlocul urgiei, s-au aruncat si ei, jandarmii, pentru a-si ajuta semenii captivi ai apelor. Au scos sute de oameni din suvoaie, au ridicat diguri din pamant in calea viiturii pustiitoare. Au fost neputinciosi insa in fata stihiilor ceresti care, ca o ironie a sortii, le-au facut, nedrept, una cu pamantul gospodariile.

Unul dintre jandarmii loviti de blestemul apelor este si maiorul Ovidiu Stoica. L-am gasit sleit de puteri, aproape resemnat, incercand sa priceapa de ce soarta l-a lovit atat de crunt. Acum nu mai are nimic. Ofiterului, sotiei si fetitei lor nu le-a  mai ramas decat sa ia totul de la capat. Sa inceapa o alta viata. ‘Cand apele s-au revarsat in partea asta a orasului, care e considerata zona „0”, eram cu colegii in misiune. Intindeam funii peste drumurile acoperite de suvoaie ca oamenii sa se prinda de ele pentru a nu fi luati de ape. Luptam pentru vietile lor.

Habar nu aveam ce nenorocire se intampla la mine, unde sotia si fata mea puteau sa moara sub casa care s-a rupt. S-a crapat pamantul sub ea. Erau singure, dar s-au salvat in ultima clipa sarind pe geam, altfel casa le era mormant.

In doar cinci minute, potopul ne-a luat tot. Casa care s-a frant, masina pe care forta viiturii a impins-o cativa kilometri si chiar cei doi caini lupi. Sarmanele animale le-am gasit in viata dupa trei zile, la cativa kilometri de aici, in noroi.

Puii pe care abia ii fatase cateaua chiar in ziua dezastrului au murit, saracii, luati de suvoi’, povesteste jandarmul in timp ce priveste in gol spre ce i-a mai ramas din gospodarie.

Cateva strazi mai incolo, trista poveste se repeta. Personajele sunt insa altele. Capitanul Claudiu Popa si familia sa au ramas pe drumuri. Casa pe care doua generatii au muncit sa o ridice este acum o ruina inecata in noroi.

Peretii scorojiti stau sa cada, iar mobila nu mai e buna de nimic. Ca si colegul sau, ofiterul era in mijlocul luptei cu natura dezlantuita, era in matca stihiei pustiitoare care inghitea totul in calea sa. ‘Chiar atunci o salvam pe mama unui alt jandarm, la mai putin de doi kilometri de casa mea. Femeia ar fi murit inecata in casa sau strivita de viitura care venea cu o forta de neimaginat. Au trimis un coleg dupa mine, care nu stia cum sa-mi zica ce necaz s-a abatut asupra mea. Cand am ajuns aici, sotia statea in fata casei, paralizata de frica, si se uita neputincioasa cum se umple de apa si noroi. Vedea cum agoniseala noastra de-o viata se duce pe apa Sambetei.

Acum stau intr-o dubita

Fetita noastra, Andreea, de sase ani, nici nu stie ca nu o sa mai aiba casa. Va trebui sa o daram, ca nu mai am ce sa fac cu ea asa’, spune cu amaraciune jandarmul a carui viata incape acum intr-o dubita in care a inghesuit tot ce a mai gasit dupa revarsarea suvoaielor.

Asemenea tragedii traiesc nu numai mr. Stoica sau cpt. Popa. Alti 14 jandarmi salvatori din Tecuci au ramas doar cu hainele de pe ei, fara puterea de a-si ajuta copiii, sotiile, mamele sau tatii. Fara puterea de a fi langa cei dragi atunci cand, poate, au avut nevoie de ei mai mult decat oricand.

Colegii din Bucuresti nu i-au lasat la greu

Impresionati de drama colegilor din Tecuci, pe care apele de nestapanit i-au lasat pe drumuri, jandarmii bucuresteni au pus mana de la mana si au cumparat cate ceva pentru camarazii aflati la necaz. Zilele trecute, camioane ale Jandarmeriei incarcate cu aparatura electrocasnica au oprit la portile familiilor sinistrate. Unul dintre cei 16 jandarmi peste care a cazut blestemul apelor este si cpt. Claudiu Popa, care a primit un televizor, un frigider si o masina de spalat. Pentru ca ii este imposibil sa le puna in functiune in casa avariata si care oricum urmeaza sa fie daramata si ridicata din temelii, obiectele electrocasnice vor fi tinute la unitatea din Tecuci.

Casa sta sa se prabuseasca

Capitanului Claudiu Popa i-a ramas doar o solutie: ‘O daram si ridic alta’. Casa pe care s-au chinuit sa o ridice doua generatii ale familiei sale sta acum sa cada. Apa a ‘mancat-o’ din temelii. Peretii se pot prabusi in orice moment.

Salvata la limita

Eugenia Iacomi, mama unuia dintre jandarmii loviti de furia apelor, priveste si acum cu groaza catre canalul din hambarul casei in care ar fi putut sfarsi inecata. De teama torentelor dezlantuite, biata femeie s-a refugiat in anexa gospodariei pentru a scapa cu viata. Eugenia a scapat astfel la limita, insa agoniseala de-o viata a disparut chiar sub ochii femeii.

Maiorul va construi o noua locuinta pentru fiica si sotia lui

Nici acum, dupa ce viitura i-a pus la pamant gospodaria, maiorului Ovidiu Stoica nu ii vine sa creada ca un fir de apa precum paraul Tecucel s-a umflat atat de tare si a facut asemenea prapad. ‘Cine ar fi crezut ca apa asta care nici nu e pe harta poate produce dezastrul asta?’, se intreaba barbatul privind spre cer. In locul unde, pana mai ieri, era curtea si un corp de casa al unei gospodarii ridicate cu truda se casca acum o rapa imensa, in malul careia au fost prinse, de-a valma, resturi de mobilier, bucati de zid smulse din peretii caselor sau hoituri de animale. Ofiterul priveste resemnat la malul de pamant pe langa care firul de apa inca isi mai croieste drum, la doi pasi de ceea ce i-a mai ramas din agoniseala de-o viata si incearca sa isi adune fortele pentru a-si construi o alta casa in care sa duca o viata normala, alaturi de fiica si de sotia lui.

Urmărește-ne pe Google News