Nici prinț, nici cerșetor, ci sclav în Suedia! Campania ziarului Expressen dezvăluie viața reală a românilor care speră să facă avere în Scandinavia

Integrat cu forţa de “sectanţi”

Când deja nu mai ştia încotro să apuce, Marian a fost abordat pe stradă de o femeie. O “sectantă”, cum spune el, ce făcea parte din Biserica Penticostală din Strängnäs.
Membră a parohiei, Ingela Almqvist coordonează şi un proiect de misionariat în Tanzania şi, împreună cu reprezentanţii bisericii, a pus bazele unui sistem prin care, chipurile, i-ar ajuta pe români. Mai exact, aceştia erau puşi să stea în faţa unor magazine şi să vândă coliere şi genţi din material textil făcute de femeile masai din Tanzania. Vânzătorul, Marian, ar fi primit 20% din vânzări, iar restul ar fi ajuns la femeile masai.
Românii au fost convinşi să continue aceasta după ce au fost păcăliţi că ar câştiga aproape o mie de euro în mai puţin de două luni. Ba a apucat să o aducă chiar şi pe soţia sa, Cristina, înainte să îşi dea seama că nu vor primi banii promişi.
“A fost un trai cu adevărat greu în Suedia… Trăiam într-o rulotă, în grădina Ingelei Almqvist, împreună cu mai multe rude, primeam doar o masă pe zi, în rest mâncam din resturile aruncate seara în spatele magazinului Coop, mâncarea din buticuri era mult prea scumpă pentru noi”, spune Cristina.
În plus, pentru a beneficia de sprijinul comunităţii, românii trebuiau să presteze servicii de curăţenie pentru localnici, reparaţii în grădini, lucrări de renovare, vopsire sau curăţenie generală înaintea mutării. La schimb, aceştia îi plăteau teoretic cu 75 de coroane pe oră, dar, practic, fiecare dădea cât considera.

Recomandări

„Regizorul morţii”: Povestea lui Sergiu Bahaian, afaceristul care a comandat uciderea a trei oameni. Doi dintre ei au fost îngropaţi de vii

Munca nu se împarte, banii, da

Mai mult, deşi aceştia nu lucrau toţi la fel, banii se împărţeau în mod egal între romii din Strängnäs. Aşa a păţit şi Marian, care a primit o slujbă de tinichigiu la un fierar pe nume Ulf Haake. A muncit în fiecare zi, timp de două săptămâni, şi a câştigat 4.800 de coroane – dar a putut păstra numai 800 de coroane.
“Mi s-a spus să îmi împart salariul cu alţi cinci, care abia dacă au muncit ceva. Numai doi dintre ei au lucrat în grădină pentru două zile”, a povestit românul. La final, pentru toată munca depusă în martie şi aprilie, Marian şi Cristina au primit împreună 4.000 de coroane. Cu toate acestea, pastorul Fredrik Olsson susţine că fiecare român a primit 20.000 de coroane pentru zece săptămâni în care a muncit pentru Ingela Almqvist şi făcând şi alte activităţi în plus.
În timp ce oamenii se simt exploataţi, cei care au pus la cale acest sistem sunt foarte încântaţi de micul lor proiect şi consideră că le-au făcut un mare bine.
“Este un mod foarte bun de a ajuta oamenii aflaţi în nevoie, de a-i ajuta să nu mai cerşească. Nu putem face noi toată munca. Scopul meu nu era să-i fac să rămână în Suedia, ci să îi ajut să câştige 10.000 de coroane fiecare şi apoi să plece acasă”, a spus Ingela Almqvist pentru Expressen, convinsă că banii le-ar fi ajuns pentru un an.
Mai mult, suedeza e convinsă că românii aveau nevoie să simtă că fac parte dintr-o colectivitate şi că trebuiau educaţi.
“Au nevoie să înveţe să aibă grijă unii de alţii. Vreau să muncească în echipă, pentru că sunt mai puternici aşa. Erau din acelaşi sat şi la fel de săraci. Dacă aş plăti una sau două persoane cu mai mulţi bani, asta nu ar face decât să creeze mai multe probleme. Dacă Marian se duce acasă şi poate câştiga 20.000 de coroane pe lună, cred că nu este atât de uşor să vii acasă când toţi ceilalţi sunt săraci în continuare şi se simt prost”, a mai spus aceasta.

Recomandări

Amir Rrahmani e fotbalistul care a pornit scandalul în meciul România – Kosovo și și-a convins colegii să iasă de pe teren: „Arbitrul nu a vrut să asculte”

Suedezii, eroii comunităţii

Tot la comunitate s-au gândit şi pastorul Fredrik Olsson, şi Anna Löfving, redactor- şef al ziarului din Mariefred, care, la începutul acestui an, au venit în România pentru a vedea cu ochii lor care este situaţia la Crovu. Au decis apoi, cu banii strânşi la un târg de vechituri, să ajute câteva persoane, prin organizaţia “De la inimă la inimă”.
Iniţial, au vrut să ajute o femeie care a cerşit în Mariefred şi a spus că avea nevoie de 15.000 de coroane pentru operaţia maxilo-facială a fiului ei. Până la urmă au aflat de la medic că ar fi vorba doar de vreo 4.000, iar dacă nu vor acte, se rezolvă şi cu 2.000 de coroane. Au încercat apoi să doneze suma rămasă comunei Crovu pentru acoperirea a jumătate din preţul necesar dotării locuinţelor a cinci familii cu instalaţii electrice.
Românii au spus însă că nu au buget pentru a acoperi diferenţa. În cele din urmă, singura persoană ajutată a fost un român care conducea maşina de distribuţie a ziarului condus de Anna Löfving, deşi nu avea permis.
I s-a plătit şcoala de şoferi, în timp ce ea a fost nominalizată la secţiunea “Eroi suedezi” a cotidianului Aftonbladet, iar modelul din Mariefred împotriva cerşetoriei a fost nominalizat la titlul “Realizarea anului în domeniul diversităţii în 2015”.

Recomandări

Bărbat achitat definitiv după ce a filmat trei femei în toaleta unei clinici medicale din București. Judecători: dreptul la viață privată nu e protejat în WC-uri publice

Cum se vede România prin ochii suedezilor

Cu puţin timp înaintea alegerilor generale, extrema dreaptă suedeză înregistrează o surprinzătoare ascensiune în sondaje.
Principalul discurs al extremiştilor este împotriva imigranţilor, reprezentaţi de cerşetorii români, care au invadat în ultimii ani statul nordic.

Cotidianul Expressen, cel mai important ziar suedez, a demarat o campanie de presă uriaşă – la care cotidianul Libertatea, cel mai important ziar românesc, este partener – pentru a arăta publicului suedez ce înseamnă România, cu rele şi bune, pentru ca alegătorii suedezi să poată să voteze în cunoştinţă de cauză.
În următoarele 11 zile vom publica zilnic, în acelaşi timp cu Expressen, un material dedicat României scris de jurnaliştii suedezi. De asemenea, Expressen.tv va realiza zilnic transmisii live din ţara noastră, iar pe data de 7 decembrie veţi primi, odată cu Libertatea, şi o ediţie specială a cotidianului Expressen în limba română.
Citește mai multe aici
foto: Christoffer Hjalmarsson

Urmărește-ne pe Google News