Zeci de mii de refugiaţi au fugit de războaiele din ţările lor, însă în drumul lor spre Europa Occidentală au căzut în mijlocul unui conflict al declaraţiilor şi al neînţelegerilor guvernelor europene care nu au putut găsi o soluţie la criza migranţilor.
După ce Ungaria şi-a sigilat graniţele şi a încercat să stopeze afluxul de migranţi folosind gaze lacrimogene şi tunuri de apă, Croaţia, care a devenit noua ţară de tranzit, a anunţat ieri că a ajuns la capacitatea maximă, după ce peste 20.000 de migranţi au pătruns pe teritoriul său de miercuri încoace.
Au sechestrat un tren
Croaţii au început să îndrume valul de refugiaţi către graniţa cu Ungaria, forţând autorităţile maghiare să-i primească. Guvernul de la Zagreb a pus la dispoziţia a sute de migranţi autobuze cu care să fie transportaţi către frontiera sa cu Ungaria.
Mai mult, cel mai tensionat incident se pare că a avut loc, vineri seara, în localitatea Magyarboly, unde autorităţile maghiare au confiscat un tren cu 1.000 de migranţi, însoţiţi de 40 de poliţişti croaţi, susţinând că sosirea trenului reprezintă o încălcare a legislaţiei europene.
Ungaria a acuzat Croaţia că încurajează migranţii să treacă ilegal graniţele şi că “participă intenţionat la traficul de persoane”. În plus, oficialii de la Budapesta au anunţat că poliţiştii croaţi au fost dezarmaţi şi trimişi înapoi în ţara lor, în timp ce mecanicul de locomotivă a fost arestat.
A mobilizat rezerviştii
Însă aceste declaraţii au fost negate de poliţia croată, care a precizat că nici unul dintre ofiţerii săi care escortau trenul cu migranţi peste frontiera cu Ungaria nu a fost dezarmat sau arestat. În plus, premierul croat Zoran Milanovic a declarat ieri că, deşi nu există un acord cu Ungaria în privinţa migranţilor, vor continua să-i transporte pe aceştia la frontieră.
Pe de altă parte, Ungaria, care a terminat ieri şi instalarea unui gard de sârmă ghimpată pe 41 km de la frontiera sa cu Croaţia, a anunţat că va mobiliza o parte dintre rezerviştii voluntari pentru a ajuta la gestionarea “crizei migraţiei în masă” şi a ameninţat ţara vecină cu blocarea aderării la spaţiul Schengen dacă nu apără frontierele UE.
România nu e o destinaţie pentru refugiaţi
Hamad al-Essa Talal, un sirian stabilit de peste 30 de ani în Bacău, a explicat că România nu reprezintă o destinaţie pentru refugiaţi. El a spus că sirieni săraci s-au adăpostit în ţările din jur, iar cei care au luat drumul Europei fac parte din pătura de mijloc.
Aceştia au o anumită educaţie şi pregătire, fiind doctori, avocaţi, IT-işti, care au strâns bani şi au plecat în căutarea unui trai mai bun. Hamad a adăugat că ei nu-şi riscă viaţa să vină în ţara noastră să primească un ajutor social de 500 de lei sau să lucreze pe 200 de euro, ci ţinta lor este o ţară unde sunt plătiţi bine.