Rețeaua națională de autostrăzi va fi gata peste… 273 de ani!

Anul acesta se dau în folosinţă doar 10 kilometri

În anul 1999, România a semnat prelungirea participării la acest proiect. Conform documentelor agreate, până în anul 2030, ţara noastră trebuie să construiască 2.833 de kilometri de autostradă, adică reţeaua TEM centrală, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri, în reţeaua TEM globală.
În total: 3.796 de kilometri! Cele mai importante sunt Coridorul IV Nădlac – Constanţa, care va face legătura cu autostrada Giurgiu – Bucureşti – Focşani – Albiţa, adică porţiunea românească a autostrăzii care va înconjura Marea Neagră şi Borş – Calafat, partea românească a autostrăzii Via Carpatia, ce va lega Mediterana de Marea Nordului.
După cum se vede, implicaţiile internaţionale sunt foarte serioase, dar autorităţile de la noi nu prea le iau în serios. Pentru anii următori, veştile nu sunt optimiste.
Se pare că în 2015 se vor da în folosinţă doar 10 kilometri de autostradă, iar aceştia fac parte din proiecte începute cu mai mult timp în urmă. Ruşinos, dar, deocamdată, atât putem!

UE ne dă bani de autostrăzi, dar noi nu îi luăm!

Toate căile rutiere din reţeaua TEM sunt susţinute financiar, cu 80% din costuri, de către Uniunea Europeană, restul trebuie asigurat de la bugetul de stat. Cu toate acestea, nu avem drumuri. De ce?
“Autostrăzile au fost lăsate la mâna găştilor politice, de aceea nu avem un program naţional asumat. Nu le facem pentru că sunt cu finanţare externă şi nu putem să facem ce vrem cu banii occidentalilor, deoarece ei ne controlează cu stricteţe. Nu ne interesează nici proiectele public-privat, din aceleaşi motive. Statul român este un partener de afaceri neserios, ca să nu spunem altfel, şi de aici ni se trag toate relele!”, ne-a declarat Augustin Hagiu (foto), fost preşedinte al Confederaţiei Naţionale Rutiere, actual vicepreşedinte al Partidului România Unită şi consultant în transporturi.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Ungaria are deja 1.379 km de autostrăzi

Ungurii au semnat acordul TEM în acelaşi timp cu noi, adică în 1977, dar au deja 1.379 de kilometri de autostrăzi, adică dublu faţă de România. Asta în ciuda faptului că Ungaria are jumătate din suprafaţa şi populaţia României. Cum o fi reuşit?

Costurile sunt cel puţin duble faţă de standarde

Standardele de cost introduse în 2010 de Ministerul Transporturilor limitează preţul unui kilometru de autostradă la câmpie la 3,8 milioane de euro, în zona de deal la 4,98 milioane de euro, iar în zona de munte la 6 milioane de euro.
Aceste preţuri sunt comparabile cu cele din UE. Cu toate acestea, Compania Naţională de Autostrăzi este mult mai generoasă cu banul public. Astfel, prima autostradă construită după 1989, Bucureşti – Cernavodă, a costat cam 3 milioane de euro pe kilometru.
La câmpie. Ulterior, s-a construit porţiunea Cernavodă – Constanţa cu… 8 milioane de euro/kilometru – deşi Dobrogea e tot la şes! Costurile autostrăzii Bucureşti – Ploieşti au atins, pe porţiunea Bucureşti – Moara Vlăsiei, 10 milioane de euro/kilometru. Iar costurile planificate pentru autostrada Sibiu – Piteşti se vor ridica la 27,8 milioane de euro/kilometru!
Am putea vorbi şi despre celebrul contract Bechtel: conform datelor din presă, deoarece datele oficiale sunt secretizate, România a dat 1,3 miliarde de euro pe 54 de kilometri de autostradă care leagă un câmp de lângă Câmpia Turzii de alt câmp de lângă Cluj. Adică 24 de milioane de euro pentru fiecare kilometru!

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

«În 2016, cu siguranţă finalizăm… Dacă nu, în 2017»

“În acest moment avem spre 700 de kilometri de autostradă în operare. În 2016, cu siguranţă finalizăm şi vom putea circula pe Sibiu – Nădlac, pe Cluj – Borş, cu o excepţie între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău. Dacă nu, în 2017. Cu certitudine vor fi încă 250 de kilometri de autostradă în 2016”, a anunţat, optimist, Ioan Rus (foto), ministrul Transporturilor, nu mai departe de luna trecută.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro