La 14 ani de la moartea Romicăi Puceanu, cea care va rămane in conştiinţa populară „regina muzicii lăutăreşti”, mormantul ar putea dispărea. Printre groparii de la Cimitirul Izvorul Nou, din Capitală, circulă un zvon macabru, potrivit căruia pe locul de veci al artistei va fi amenajat un cavou. Osemintele marii artiste ar urma să fie deshumate şi nu se ştie ce se va întâmpla cu ele.
Conform îngrijitorilor cimitirului, parcela pe care se află mormântul cântăreţei ar fi fost concesionată sau cumpărată de o altă persoană şi în curând vor fi dezgropate rămăşiţele pământeşti ale Romicăi Puceanu şi va începe lucrul la un nou cavou.
Marea artistă, care a decedat în 1996, la vârsta de 69 ani, în urma unui controversat accident de circulaţie pe raza judeţului Ialomiţa, a fost înmormântată aproape de locul unde se odihneşte unul din oamenii cu care artista s-a făcut cunoscută în întreaga lume, dirijorul şi violonistul Ion Albeşteanu. Nici faimosul lăutar Fărămiţă Lambru, decedat în anul 1974 nu are linişte după moarte. Groparii vorbesc că osemintele acestuia ar fi fost deja deshumate.
Cine a fost Romica Puceanu
Cu o prodigioasă carieră ca solistă (de pe zecile de discuri vândute, melodii ca “Şaraiman”, “Aş munci la plug şi coasă”, “Florăresele”, “Ia mai dă o damigeană” au fost fredonate peste tot în lume), Romica Puceanu a rămas în istorie drept “regina muzicii lăutăreşti”. De altfel, albumul artistei “Chansons Tziganes” se găseşte în marile magazine de muzică din străinătate, cu prezentări în engleză, franceză ori germană.
Cine a fost Fărămiţă Lambru
Devenit cunoscut prin duetele sale cu Maria Tănase, Fărămiţă Lambru, lăutarul mahalalei bucureştene, a devenit celebru interpretând cântece precum: “Hora lui Fărămiţă”, “Am iubit şi-am să iubesc” ori “La calul bălan”. Dirijor, solist şi acordeonist, Fărămiţă (1927-1974) a făcut furori cu orchestra sa decenii la rând, la Teatrul de Estradă din Bucureşti ori la Teatrul de Revistă Constantin Tănase.
«Osemintele se îngroapă la picioarele noului decedat sau se mută în alt cimitir»
Fiind weekend, reprezentanţii Administraţiei Cimitirelor nu ne-au putut oferi informaţii exacte privind problema deshumării rămăşiţelor Romicăi Puceanu. Însă am aflat care este statutul unui loc de veci în Capitală: “Conform Codului civil, un loc de veci poate fi concesionat pe 7 ani, pe 25 de ani sau pe termen nelimitat. Până acum, noi nu am făcut nici o concesiune pe 7 ani, ci doar de la 25 de ani în sus. Orice concesionar e obligat să plătească anual o taxă de întreţinere a locului de veci, în funcţie de cimitirul în care acesta e situat. De asemenea, un concesionar are dreptul să doneze, prin act notarial, dreptul de concesiune asupra unui loc de veci, lucru care este posibil să se fi întâmplat şi în situaţia familiei Romicăi Puceanu, în cazul în care problema deshumării e reală. Atunci când se schimbă concesionarul, osemintele vechi fie se îngroapă la picioarele noului decedat, fie se mută într-alt cimitir, pe baza unei adeverinţe de deshumare şi transport, eliberată de Administraţia Cimitirelor”, ne-a declarat, ieri, directorul adjunct al Administraţiei Cimitirelor din Bucureşti, Marian Tudor.
Ce spun greii muzicii lăutăreşti
Nicu Gigantu: “E inadmisibil ce se întâmplă prin cimitire; au devenit afaceri pentru unii, care îşi permit să facă rezervări ca la hotel. Sper să ia măsuri cineva”.
Panseluţa Feraru: “Nişte artişti ca Romica şi Fărămiţă ar trebui să aibă statui într-o piaţă publică, nu nişte cruci într-un cimitir. Au fost, într-adevăr, cei mai buni”.
Cornelia Catanga: “Nu-i corect pentru aceste personalităţi artistice. Au făcut milioane de români fericiţi şi le suntem datori cu puţin respect pe viaţă”.