In mapa de semnat, la Presedintie, se afla o serie de propuneri pentru numirea in functia de ambasador. La Washington, Londra, Paris, ca si in alte capitale unde Romania nu are ambasadori. Cu consecintele de rigoare: dincolo de o lipsa de respect pentru tarile respective, manifesta si in circul numirii lui Cioroianu ca ministru de externe, interesele tarii nu sunt sustinute la un inalt nivel de autoritate. Contactele diplomatice, purtate de functionari cu rang inferior, n-au cum sa nu fie taxate ca atare, iar lobby-ul pe care orice ambasador il face pentru tara sa e inexistent. Daunele sunt cu atat mai mari, cu cat reprezentarea e deficitara in importante tari membre ale UE. Toata aceasta stare de provizorat si de improvizatie e in buna masura, daca nu in totalitate, determinata de aceeasi paguboasa galceava Cotroceni – Victoria. In acest timp, din culisele MAE razbat stiri care de care mai frapante. De la jonglerii cu deconturi si cu achizitii, la diseminarea in reteaua diplomatica a practicii desemnarilor pe criterii politice, ba chiar si a numirii in ambasade si consulate a cuplurilor sot-sotie. Uitandu-se ca diplomatia e o profesie de elita.
Daca devine publica si corespondenta cu accente amoroase ori cu iz de trafic de influenta a unei ambasadoare ca Manuela Vulpe, apoi tabloul devine caricatura. Interesant, insa, ca din lista de propuneri de ambasadori seful statului a ales-o doar pe aceea a lui Teodor Baconschi, consilierul sau si cel care, in misiune fiind, impartea scaldatoarea (ma rog, jacuzzi) cu doamna Manuela. Ministrul Cioroianu are de demonstrat, daca-l tin curelele, sa readuca in personalul diplomatic ideea de profesionalism dublat de o prestanta ireprosabila. Daca nu-l tin, propria demisie ar fi onorabila.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!