Scutul antirachetă NATO, îndreptat împotriva Rusiei

Speriate de escaladarea luptelor din estul Ucrainei şi de semnele tot mai clare că Moscova îşi masează trupe şi tehnică militară la graniţele sale de vest, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia, ţări membre NATO, au cerut redirecţionarea scutului antirachetă american către Rusia, lucru pe care SUA par să îl agreeze.
Germania şi ţările din Occidentul Europei nu sunt însă de acord cu această idee, motivând că ar putea fi o provocare la adresa Rusiei, care nu este necesară.
Planul american de construire a unui sistem antirachetă datează din 1983. El a fost dezvoltat pas cu pas, până a ajuns la actualul stadiu, în care elemente ale sistemului antirachetă vor fi instalate în Polonia şi în România, foste ţări din blocul socialist.
Proiectul a întâmpinat mereu o opoziţie vehementă din partea Rusiei, a cărei politică strategică gravitează în jurul forţelor sale nucleare. Moscova are cel mai mare inventar de rachete balistice dintre toate statele, dispunând de 700 de rachete intercontinentale, capabile să transporte aproape 3.000 de focoase atomice de diferite încărcături.
Rusia a arătat în nenumărate rânduri, inclusiv prin vocea preşedintelui Vladimir Putin, că sistemul antirachetă din Europa de Est îi anihilează avantajul strategic pe care îl are, prin rachetele nucleare.
Practic, Rusia cere SUA să renunţe la programul antirachetă şi să lase Moscova să domine Europa prin ameninţarea nucleară. Americanii par însă hotărâţi să ducă la bun sfârşit acest plan.
România va juca un rol important în flancul sudestic al alianţei, prin interceptoarele antirachetă de la Deveselu şi punctual nodal de transfer al trupelor americane prin baza de la Kogălniceanu.

Urmărește-ne pe Google News