Secretul războiului dintre Ceauşescu şi FMI

Nostalgicii spun că nu vor uita realizările perioadei comuniste: metroul, blocurile, Casa Poporului şi, desigur, fabricile şi uzinele, care, între timp, au dispărut. Nu se aminteşte însă că aceste construcţii au fost ridicate cu bani împrumutaţi de la FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, iar datoriile au fost returnate într- un timp record, cu sacrificii.
În primăvara lui 1989, România a reuşit să achite toate cele 14 miliarde de dolari datorii externe. A fost un efort mare din partea populaţiei, care a trebuit să suporte privaţiunile legate de raţionalizarea alimentelor şi energiei. Se ştie că la mijlocul anilor ‘80, Ceauşescu a făcut o obsesie din plata anticipată a datoriilor.

Totul a plecat de la gazul rusesc

Ieri, când fostul dictator ar fi împlinit 97 de ani, Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu, a explicat pentru Libertatea care a fost motivul acestei îndârjiri. “Iarna 1984 -1985 a fost una deosebit de grea, iar România avea nevoie de mai mult gaz metan din Rusia. Socrul meu a cerut reeşalonarea datoriei externe, pentru a putea plăti gazul de care mai aveam nevoie, reeşalonare cerută şi de Polonia şi Ungaria. Cererile polonezilor şi ale ungurilor au fost acceptate, ale românilor, nu. Acesta a fost motivul real pentru care socrul meu a intrat în conflict cu FMI şi cu celelalte instituţii internaţionale, a hotărât să plătească datoria repede, pentru a scăpa de ei şi nu a mai luat nici un împrumut”, ne-a spus Mircea Oprean.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro