În sfârşit, vom mânca MEZELURI AUTENTICE! Iată care este VESTEA PROASTĂ

Potrivit unui proiect de ordin întocmit de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, vor putea fi numite produse tradiţionale româneşti şi vor putea intra în Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate doar preparatele care respectă reţete mai vechi de 30 de ani şi STAS-urile acelor vremuri legate de compoziţie, de calitate sau de ingrediente.
“Mâncam mult mai sănătos înainte de 1989. Eurile au început să fie introduse în alimentaţie abia din anul 1993. Atunci eram cei mai mari exportatori de brânzeturi şi de mezeluri din Europa. Ideea că am mâncat soia înainte e o mare minciună. Pe atunci era o legislaţie care nu-ţi dădea voie să pui mai mult de 3% soia în produse. Era un control strict”, ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi (foto).

300 de preparate sunt înregistrate

Potrivit specialistului în cercetări alimentare, măsura e luată în baza Regulamentului 178/2002 al Uniunii Europene.
“Această carte albă a siguranţei alimentelor prevede că un aliment e autentic numai dacă respectă reţeta şi tehnologia după care a fost făcut la început. De exemplu, poţi să pui denumirile crenvurşti sau parizer pe un produs doar dacă respecţi reţeta de când au fost create. Nu pot să spun că am făcut cârnaţi ţărăneşti dacă eu bag Euri în ei sau dacă folosesc linie industrială de fabricaţie, în loc să toc carnea cu barda”, ne-a declarat dr. Mencinicopschi.
Există însă şi o VESTE PROASTĂ pentru cei care vor dori să mănânce sănătos. “Alimentele bune se vor scumpi pentru că nu poţi face calitate din nimic. Dar e mai bine să mâncăm puţin şi bun decât mediu şi prost”, a adăugat profesorul.
În România există deja 300 de reţete autentice, dar puţini producători le respectă. Acum alimentele sunt pline de aditivi, de arome sau de coloranţi.
O doză de cola pe zi ne poate îmbolnăvi de cancer
Presa americană a anunţat ieri rezultatul îngrijorător al unui studiu făcut pe toate sucurile pe bază de cola ce se vând în lume.
Caramelul care dă culoarea îndrăgitei băuturi conţine, conform specialiştilor, o cantitate de 4-MEI (4-metilimidazol), care este cancerigen.
Medicii au efectuat studiul pe zeci de feluri de cola şi au constatat că, în majoritatea cazurilor, o doză de cola consumată pe zi poate duce la dezvoltarea celulelor canceroase.
Companiile producătoare de băuturi carbogazoase pe bază de cola au fost contactate de jurnaliştii americani, însă acestea au refuzat să facă vreun comentariu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro