În general, responsabili de producerea alergiilor sunt polenul si praful.
Sunt cunoscute 3 tipuri de alergii sezoniere: cea de primăvară, cauzată de polen, care debutează la jumătatea lunii martie și care se sfârșește în iunie, cea de vară, provocată de polenul gazonului, fânului, secarei sau porumbului și alergia de la sfârșitul verii, care apare de la polenul erbaceelor.
Iarba și pomii eliberează polenul în aer, iar acesta este împrăștiat de vânt. Conform specialiștilor, cel mai mare nivel de polen este între orele 5 și 10 dimineața.
Pomii care provoacă cel mai adesea reacții alergice sunt stejarul, ulmul, mesteacănul, frasinul, plopul și nucul.
Polenul de la iarbă provoacă alergii atât primavara, cât și pe parcursul verii. Anumitor persoane iarba le poate provoca alergii pe toată durata anului prin contact direct cu aceasta.
Deși foarte multă lume consideră că florile sunt principalele vinovate pentru apariția alergiilor, ele nu au un asemenea efect decât dacă o persoană se apropie cu nasul de mijlocul lor.
Florile pomilor fructiferi trebuie neapărat evitate de cei cu predispoziție la alergii. De asemenea, florile de liliac sunt acoperite cu un praf portocaliu de polen, însă partea bună este aceea ca polenul poate fi scuturat cu ușurință. Nu de o persoană alergică, însă.
Există câteva specii de plante care nu afectează persoanele care suferă de alergii. Acestea sunt margaretele și orhideele (cele care nu conțin polen) și trandafirii (polenul acestora este foarte puțin nociv, provocând rar alergii).
În luna iunie, există, de asemenea, riscul alergiei la polen, cea mai frecventă fiind alergia la tei. Deși este o plantă cu nenumărate efecte terapeutice, poate fi extrem de periculoasă pentru cei cu sensibilitate la polen.