Şpaga, cancerul societăţii româneşti! Corupţia a existat în ultimii 25 de ani, însă abia anul trecut am văzut cu toţii ce amploare a luat

Sănătate | Făceau avere pe spatele bolnavilor

Combinaţiile ilegale cu medicamentele pentru boli incurabile, cum ar fi cancerul, au generat două mari dosare anul trecut. Unul privea reţetele false, în care au fost implicaţi soţii Ioana şi Ilie Vonica (foto), ale căror firme făceau parte din reţeaua care prescria ilegal medicamente pentru cancer. Omul de afaceri s-a sinucis în timpul anchetei. Al doilea se referă la medicamentele pentru tratarea bolilor autoimune (hepatită, boli psihice sau HIV/SIDA), în valoare de 160 de milioane de lei, ce au fost colectate de pe piaţa românească, în perioada 2012-2014, şi vândute ilegal în Vest.

Poliţie | Comisar-şef, în slujba infractorilor

Cel mai răsunător caz de corupţie de anul trecut din Poliţia Română este, fără îndoială, cel al comisarului-şef Ioan Mureşan (foto), şeful poliţiei din judeţul Bistriţa Năsăud. În ceea ce-l priveşte, procurorii spun că toate ilegalităţile din zonă se făceau cu acordul acestuia, care era recompensat evident cu bani, diverse cadouri, o armă de vânătoare şi chiar o maşină de teren. Numai cazurile documentate de procurori, în care Mureşan a călcat în picioare şi legea, şi bunul-simţ, sunt în număr de 14! Tot pentru fapte de corupţie, alţi şase poliţişti cu funcţii de conducere au fost puşi sub acuzare în ultimele trei luni.

Recomandări

Ideile care să-l convingă pe Donald Trump să sprijine „planul de victorie” al Ucrainei asupra Rusiei: „Lingușiri, profituri, pace”

Administraţie locală | N-ai dosar, nu exişti

Când vorbim despre conducerea locală a instituţiilor, şefii de consilii judeţene deţin supremaţia în colectarea dosarelor penale pentru corupţie. Până astăzi, 21 de baroni locali sunt urmăriţi penal pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Dintre ei, cel mai cunoscut este şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (foto). Pe lângă preşedinţii de CJuri, primari, viceprimari sau consilieri au trecut prin birourile procurorilor, pentru a da explicaţii despre modul în care şi-au făcut treaba contra cost, în favoarea prietenilor lor penali.

Justiţie | Judecătorii vindeau sentinţele

Anul trecut, magistraţi cu nume au picat în plasa procurorilor. Mircea Moldovan, Elena Rovenţa, Ion Stanciu şi Ciprian Sorin Viziru, cu toţii de la Tribunalul Bucureşti, au fost închişi şi ulterior anchetaţi în libertate pentru că au primit sume importante de bani de la omul de afaceri Dan Adamescu. Un alt judecător “de clasă”, Stan Mustată (foto), de la Curtea de Apel Bucureşti, a petrecut o perioadă în arest, fiind acuzat că vindea ca la piaţă deciziile pe care le pronunţa, în timp ce colega sa mai mare în grad, Georgeta Barbălată, de la Curtea Supremă, a fost condamnată în primă instanţă, în iunie 2014, la patru ani de puşcărie cu executare.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Investiţii-fonduri europene | Banii europeni nu-s uşor de furat

Fondurile europene i-au făcut să viseze şi pe cei puşi pe căpătuială. Ce a reuşit omul de afaceri Nelu Iordache (foto) să absoarbă prin firma sa Romstrade şi să prăduiască, spun procurorii, fondurile destinate Autostrăzii Nădlac-Arad au încercat fără succes şi alţi doritori de a se îmbogăţi peste noapte. Pe finalul anului trecut, anchetatorii de la Crimă Organizată au destructurat o reţea ce plănuia o ţeapă de 20 de milioane de euro din banii puşi la dispoziţia investitorilor pentru creşterea competitivităţii economice.

Politic | Cum să devii şef de partid

Pentru a scăpa de dosarul penal în care este acuzat că a cerut mită mai multe hectare de pădure, fostul lider al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc (foto), era hotărât să-l sape pe colegul Liviu Dragnea, în favoarea mai tânărului Dan Şova, dacă acesta din urmă ar fi făcut demersuri să schimbe legislaţia anticorupţie. Hrebenciuc îşi dorea eliminarea unui articol de lege care le interzice şefilor de partide să primească favoruri ori să intermedieze pentru altcineva primirea de foloase necuvenite, iar, în schimb, îi promitea lui Şova că-l va face şef al PSD. Atât el, cât şi Dan Şova s-au ales cu dosar penal.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Învăţământ | Şpagă pentru calculatoare

Corupţia din sistemul de învăţământ a culminat în 2014 cu deschiderea unui megadosar ce scoate la iveală modul în care oameni de afaceri şi politicieni şi-au dat mâna pentru a fura din banii publici. Procurorii DNA au pus sub acuzare 9 miniştri ai educaţiei şi cunoscuţi afacerişti (Dorin Cocoş – foto, Nicolae Dumitru, etc), care ar fi pus în mişcare cea mai mare reţea de corupţie din România. Mita totală în acest dosar-mamut, denumit generic EADS-Microsoft, ar însuma, potrivit procurorilor, aproape 47% din valoarea contractelor privind dotarea şcolilor şi a Poliţiei de Frontieră cu calculatoare şi softuri IT, adică minimum 100 de milioane de euro.

Agricultură | Şmecherii retrocedărilor

Asupra ANRP, instituţia responsabilă cu retrocedările proprietăţilor confiscate de comunişti, a planat mereu suspiciunea că totul se învârte în jurul şpăgii, însă abia anul trecut buba s-a spart. În primul rând, nume grele din justiţie, politică şi mediul de afaceri au ajuns în atenţia procurorilor (fosta şefă a DIICOT, Alica Bica, a fost chiar arestată), pentru modul în care au sifonat zeci de milioane de euro din pix, supraevaluând terenurile ce urmau a fi retrocedate. Tot despre retrocedări cu cântec este vorba şi în dosarul lui Viorel Hrebenciuc, arestat alături de fiul său, Andrei Hrebenciuc (foto), pentru că ar fi cerut mită 12.000 de hectare de pădure.

ANAF | Ex-şeful Fiscului, prieten cu evazioniştii

Inspectorii fiscali s-au aflat şi anul trecut printre clienţii anchetatorilor anticorupţie, pentru şpăgile cerute şi primite pentru a nu sancţiona firmele pe care le controlează. În acest domeniu însă, cel mai cunoscut dosar este cel al fostului şef al Fiscului, Sorin Blejnar (foto). Acesta este judecat pentru că ar fi sprijinit reţeaua de evazionişti condusă de soţii Diana şi Radu Nemeş, care ar fi înşelat statul cu peste 15 milioane de euro. Banii reprezentau, spun oamenii legii, taxe şi impozite datorate ca urmare a unor tranzacţii cu produse petroliere.

Business | Afaceri cu analfabeţii

Nici lumea afacerilor n-a fost lipsită de probleme în 2014. Cel mai răsunător caz este cel al Irinei Socol (foto), patroana Siveco. Procurorii o acuză pe Socol că, pentru a nu mai plăti taxele la stat, încheia contracte cu firme ale unor analfabeţi din comunitatea de romi de la Sinteşti, cărora le plătea sume colosale pentru diverse servicii închipuite. Culmea, în contabilitatea societăţii apăreau achiziţii de sisteme şi softuri informatice, deşi Siveco este unul dintre cei mai mari producători şi distribuitori de astfel de soluţii IT. După o perioadă petrecută după gratii, Irina Socol a fost plasată în arest la domiciliu.

Se adevereşte declaraţia lui Văcăroiu

În 2012, şeful Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, făcea o declaraţie şoc: “Din 100 de lei bani publici, 40% dispar pe diferite căi”.
Afirmaţia, bazată pe faptul că în România bugetul public se cheltuieşte aiurea, ascundea un adevăr devenit astăzi certitudine: acela că mai bine de o treime din banii statului sunt furaţi organizat, de cei cu relaţii sus-puse.
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro