Suntem fără apărare în faţa terorismului?

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a întrunit ieri, la Palatul Cotroceni, discuţiile vizând riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa României pentru anul 2015, dar şi contribuţiile României la coaliţia internaţională condusă de SUA împotriva grupării Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL) sau prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste. Strategia de apărare contra terorismului funcţionează în principal pe prevenţie, nu numai la noi, ci peste tot în lume. Dar şi teroriştii au strategia lor. Un singur om poate provoca dezastre de proporţii. De exemplu, în decembrie 2012, doi terorişti pakistanezi au fost prinşi de SRI şi expulzaţi din ţară, fiind declaraţi indezirabili. Potrivit SRI, unul dintre bărbaţi deţinea cunoştinţe cu privire la confecţionarea unor dispozitive explozive improvizate. Dar exemplul din Bulgaria, tot din 2012, când un un atentator sinucigaş a detonat o bombă într-un autobuz cu turişti, arată că “lupta informaţiilor” poate fi şi pierdută. Autorul atentatului, precum şi cei doi complici au intrat în Bulgaria din România, trecând Dunărea pe podul Giurgiu-Ruse. Pentru un terorist, să plaseze o bombă în metrou, în Gara de Nord sau în oricare altă gară din România, probabil că ar fi cea mai simplă misiune din lume.

Recomandări

Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării

Lacul Morii, «aruncat în aer»

Să luăm exemplul celei mai impotante acumulări de apă a Capitalei, un loc strategic, care este păzit precum un parc obişnuit, de cartier, de un agent de pază înghesuit într-o gheretă şi de un câine vagabond. Un eventual atac terorist care ar viza barajul Lacului Morii ar revărsa, peste jumătate din Bucureşti, zeci de milioane de metri cubi de apă.
În condiţiile unor riscuri privind eventuale atacuri teroriste ale grupării Statului Islamic, sau ale oricărei alte organizaţii teroriste, luate ieri în calcul de CSAT, jurnaliştii de Liberatea au testat vigilenţa celor care au grijă de acest punct de o importanţă vitală pentru Bucureşti. Precum nişte turişti care se pozează în neştire, am ajuns în apropierea porţilor barajului – locul cel mai sensibil al acumulării de apă – şi am mimat că am lăsat acolo o geantă care ar fi putut conţine orice. Experimentul cu geanta – una perfect obişnuită, care nu conţinea nimic periculos – nu ne-a fost întrerupt de nimeni.
Nici de paznicul care- şi făcea serviciul înghesuit în ghereta sa, nici de câinele vagabond aciuat în zona interzisă… Dacă în locul nostru s-ar fi aflat terorişti şi barajul ar fi fost aruncat în aer, din acel loc s-ar fi declanşatul iadul. O jumătate din Capitală ar fi căzut pradă apelor. Conform Planului de Analiză a Riscurilor din Bucureşti (PARB), 256 de obiective ar fi distruse de ape în toate cele 6 sectoare.
Este vorba despre şcoli, grădiniţe, ansambluri de locuinţe, instituţii publice, staţii de metrou. Printre clădirile distruse, documentul menţionează mai multe monumente de patrimoniu: Hanul lui Manuc, Centrul Istoric, dar şi Muzeul Naţional de Istorie, Carul cu Bere, CEC etc. Preşedintele Comisiei parlamentare de control a SRI, Georgian Pop: “În ultimii 60 de ani, nu există nici o zi din calendar din cele 365 de zile când undeva pe glob să nu fi avut loc un incident terorist, fie că vorbim de atentat cu bombă, luare de ostatici, deturnare de avion etc”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro