Viaţa bate filmul! De supărare că l-a înşelat nevasta, a mers pe jos două luni!

A slăbit 20 de kilograme

În Braşov a zăbovit o săptămână: “Dormeam pe unde apucam. Stăteam pe la gară, unde m-am întâlnit cu un cerşetor. L-am cărat două zile după mine, mă tot ruga să-l urc în trenul de Topliţa, că nu are un picior şi se mişca greu. Am mers cu el cu trenul, să-l ajut. Nu m-a păcălit doar pe mine, ci pe mai multă lume. În Topliţa am dormit în faţa bisericii. L-am lăsat, că nu puteam sta după un cerşetor. Eu nu venisem după aşa ceva. M-am întors la Braşov de la Topliţa, vreo 200 de kilometri, pe jos! Nu văzusem niciodată zona asta, despre care toţi spuneau că e frumoasă, fiindcă trecusem doar noaptea cu trenul pe-acolo. Mai mult de o excursie n-am plecat niciodată de-acasă! Acum am făcut pe jos ruta aia, e tare frumoasă. O singură dată m-a plouat, m-au ocolit şi norii. Aveam băşici la picioare, erau zile în care nu puteam merge. Mă odihneam şi căutam lacuri, râuri, să-mi spăl şosetele. Când nu aveam izvoare să mă spăl, aveam probleme cu băşicile. La Braşov am aruncat pantofii, am găsit într-un tomberon o pereche exact mărimea mea şi nişte pantaloni. Făceam câte 45-50 km pe zi, ba chiar şi 70! Întors în Braşov de la Topliţa, am dormit lângă o biserică ortodoxă din lemn. Apoi, la Predeal, am găsit o casă părăsită, scoasă la vânzare, nu era nimeni în ea, dar n-am intrat în casa omului, am stat sprijinit de ţăruşii pe care îi avea în curte. Acolo am dormit”.

Recomandări

Toate armele folosite de ruși pentru sprijinirea candidatului Călin Georgescu. România, terenul de testare a dezinformărilor Moscovei în lupta cu Occidentul

A fost salvat de Daniel Prodan

“Câinii nu m-au muşcat niciodată. N-am cerşit, n-am furat, n-am făcut nimic rău… Când îmi era foame, mâncam ciuperci, mere şi corcoduşe. Am plecat cu 102 kilograme din Satu Mare, iar acum am vreo 80! Eu îmi doream doar să mor, să mor mai repede”.
“De la Azuga până la Bucureşti m-au luat nişte tineri cu maşina. Ei m-au lăsat în Militari. De acolo, am ajuns în Herăstrău, fiindcă este un loc cu umbră. M-am bărbierit folosind apa din lac şi am trăit cu ciuperci. Am găsit un loc unde să nu mă plouă, unde să nu fiu deranjat şi să nu deranjez. Asta până azi (n.r. – 31 iulie), când l-am văzut pe domnul Prodan (n.r. – Daniel Prodan, fostul mare internaţional al naţionalei României de fotbal) alergând prin Herăstrău. L-am salutat şi i-am spus că şi eu sunt din Satu Mare, că am copilărit împreună, în cartierul Micro XVI, mama dânsului locuia la 100 de metri de blocul unde s-a petrecut grozăvia cu soţia mea. Nu i-am cerut nimic domnului Prodan. După ce a terminat alergarea, s-a întors la mine şi m-a întrebat ce fac aici. I-am povestit totul. M-a luat acasă la dânsul, mi-a dat să mănânc, mi-a dat haine de schimb şi m-a pus la tren. Parcă nimic nu e întâmplător pe lumea asta”.
Cu tricou de Formula 1 şi încălţat cu pantofi sport de firmă, Vasile s-a urcat joia trecută în trenul de Satu Mare. E decis să divorţeze de soţie şi promite că nu-şi va mai părăsi copiii. A trecut prin cumpăna vieţii lui şi spune că nu regretă că a reacţionat aşa…
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro