SUPERSTIŢII | Ce să faci şi ce să nu faci de HALLOWEEN

Vrăjitoarele şi vrăjitoria constituie tema principală a sărbătorii de Halloween. Pelerina neagră, pălăria ţuguiată şi mătura plină de noduri sunt elemente de recuzită obligatorii pentru noaptea în care demonii şi spiritele din cealaltă lume ajung pe Pământ.
Istoria nopţii de Halloween începe cu o veche sărbătoare celtică, numită Samhain, care marca trecerea de la perioada luminoasă a anului la cea întunecată şi rece. Pentru celţi, 31 octombrie era un fel de Revelion, însoţit de superstiţii înfricoşătoare care au supravieţuit de-a lungul timpului.
Pisica neagră, dacă- ţi taie calea, te pândeşte necazul. Bietele feline erau vânate şi arse, pătimind alături de vrăjitoare, doar pentru că aveau blana neagră.
Bufniţa anunţă moartea şi dezastrele, spun superstiţiile vechi.
Dovleacul sculptat, înăuntrul căruia se pune o lumânare, trebuie să aibă o înfăţişare demonică pentru a alunga spiritele rele din jurul casei.
Mătura pare să fie înzestrată şi ea cu puteri supranaturale, de vreme ce călătoreşte prin văzduh, ducând vrăjitoarele la întâlnirile lor sabatice.
Liliacul, ca şi pisica neagră, este doar o victimă a superstiţiilor, care a fost asociat cu vampirii şi cu vrăjitoarele.

Mai mult: Petreceţi de Halloween! | Libertatea.ro

Urmărește-ne pe Google News