Ne-am plimbat cu tancul românesc, TR-85M1 | FOTO

Se conduce la fel de uşor ca o maşină

Specialiştii piteşteni spun că sunt cinci elemente de bază care determină eficienţa unui tanc: modernitatea sistemelor de ochire şi de foc, mobilitatea maşinii, preţul de cost, preţul de întreţinere şi nivelul de pregătire al echipajului.
↑ Reporterul Libertăţii a testat locul comandantului, acolo unde se află “creierul” tancului
Diferenţa principală dintre tancul TR-85, de generaţie anterioară, şi cel de astăzi constă în faptul că acesta din urmă are computer de bord, adică este un tanc inteligent şi este aproape la fel de uşor de condus ca şi un automobil. “TR-85M1 întruneşte aproape toate calităţile unui tanc de ultimă generaţie. Calculatorul de bord, sistemul de ochire, muniţia folosită şi motorul sunt la nivelul celor mai bune pe plan mondial. Avantajul tancului românesc faţă de celebrele M1 Abrams, american, sau Leopard, german, de pildă, pe care am avut ocazia să le conduc, este preţul de întreţinere foarte mic”, ne-a declarat locotenent-colonel Florin Ganea, ofiţer de tancuri, unul dintre profesorii de la şcoala militară piteşteană.
Tanchiştii cred că arma lor e importantă şi că nu va dispărea niciodată din războaie, deoarece pentru a ocupa un teritoriu este nevoie de trupe terestre, iar acestea vor înainta întotdeauna însoţite de tancuri.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Tancul românesc costă 1,5 milioane dolari

↑ Acestea sunt tancuri tip TR-85, “tatăl” Bizonului, pe care încep instrucţia tanchiştii elevi
Cele mai moderne tancuri sunt M1 Abrams (SUA), Challanger (Anglia), Leclerc (Franţa), Leopard (Germania), Merkava (Israel), T-90 (Rusia). Pe lângă ele s-a strecurat recent şi TR-85M1, tancul românesc. Ca preţuri, diferenţa este destul de mare între aparatele occidentale – M1 Abrams, de pildă, care costă 5,4 milioane de dolari sau englezescul Challenger, la 4,2 milioane de dolari – şi cele ruseşti de aceeaşi generaţie, adică T-90, al căror preţ ajunge la jumătate: 2,8 milioane de dolari. TR-85M1, în varianta pe care românii le-a prezentat-o columbienilor, cea cu un motor mai puternic decât cel clasic de 860 de cai, este imbatabil, la preţul de 1,5 milioane de dolari bucata.

Poate lovi ţinte aflate la 14,6 km distanţă

• Tancul inteligent românesc detectează dacă o rachetă antitanc a pornit către el şi lansează imediat contramăsuri, adică grenade de bruiere a loviturilor inamice. Concomitent, mecanicul schimbă imediat poziţia blidatului, iar racheta antitanc se îndreaptă către grenadele de contramăsură.
• După ce computerul identifică ţinta, în 0,3 secunde, tancul poate trage cu o cadenţă de 7 lovituri pe minut, dacă stă pe loc, şi 4 lovituri pe minut, în mers. Împotriva tancurilor inamice foloseşte proiectile ce pot perfora un blindaj gros de o jumătate de metru.
• Are un tun de calibrul 100 mm şi poate lovi ţinte prin ochire directă la 6 km, sau prin conducerea indirectă a focului, pe coordonate transmise de cercetaşi, la distanţa 14,6 km.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Prima unitate românească de tancuri a fost înfiinţată în 1921

↑ Locotenent-colonel Florin Ganea, unul dintre profesorii de la Şcoala Militară din Piteşti
• Prima unitate de tancuri din Armata Română a fost înfiinţată în 1921, dar până în 1977 toate unităţile foloseau blindate de import. Începând cu 1970 se pune problema propriei producţii de blindate. Se încearcă şi copierea tancului sovietic T-72 şi astfel ia naştere TR-125, care însemna Tanc Românesc cu tun de calibru 125. Nu au fost fabricate decât cinci bucăţi, militarii fiind nemulţumiţi că maşina era greoaie.
• În 1985 apare un alt tanc 100% românesc, numit TR-85. Acesta era inspirat de T-55 rusesc, considerat, în anii 60, spaima trupelor NATO – adică era cel mai bun din lume la vremea respectivă.
• În 1997, TR-85 a intrat în modernizări şi, printr-o colaborare româno-franco-israeliană, a ieşit TR-85M1, un tanc la standardele actuale ale NATO.
foto: Vlad Chirea

Urmărește-ne pe Google News