Ţinutul secuiesc are numai 532 de secui! Iată cine cere autonomie pe 17.063 de kilometri pătraţi, adică judeţele Harghita, Covasna şi Mureş

Sunt minoritate distinctă

În fine, aceste trei judeţe mai au, pe lângă secui, şi o populaţie de 1.128.990 de persoane aparţinând altor etnii, inclusiv cea maghiară, care, în paranteză fie spus, nu poate fi asimilată secuimii, din moment ce secuimea însăşi şi-a manifestat existenţa separată prin cele 532 de persoane. Să dăm un exemplu: rutenii sunt o minoritate de limbă ucraineană, care se deosebeşte oficial de cea ucraineană, are o asociaţie separată şi primeşte de la bugetul de stat, pentru conservarea propriei culturii, o sumă separată faţă de minoritatea ucraineană, deşi, repetăm, au o limbă comună…

La origine, secuii nu erau unguri, dar au fost maghiarizaţi de-a lungul istoriei

↑ Aşa ar arăta noua hartă a administrativă a României, în viziunea UDMR, cu 16 regiuni, iar în centru, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (cu galben) – unite într-o regiune autonomă, sub titulatura “Ţinutul Secuiesc”
Vechile cronici maghiare spun că secuii au fost o populaţie de origine hunică, aşezată de Regatul Ungariei la curbura Carpaţilor pe la anul 1200, unde, cităm din cronica lui Keza, “amestecându-se cu blackii (românii – n.r.), se spune că se folosesc de alfabetul lor” – de unde alfabetul zis “secuiesc”. Despre originea acestei populaţii menţionăm aici o observaţie a istoricului Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare (…)”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro