Emigraţie masivă
Numărul aşa-zişilor “căpşunari”, oameni care şi-au luat lumea în cap pentru un viitor mai bun, era estimat la circa două milioane în urmă cu zece ani. Astăzi, cifrele oficiale indică un total de 2,5 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, însă estimările neoficiale, care sunt mai realiste, arată că undeva între trei şi patru milioane de români trăiesc în Italia, Spania, Anglia, Franţa, Germania etc
Minus 200.000 de studenţi în zece ani
Că mulţi români au plecat din ţară se vede şi din statisticile Ministerului Educaţiei: în anul universitar 2014-2015 sunt înscrişi circa 450.000 de studenţi. Cifra este alarmantă dacă este să o comparăm cu cea din anul universitar 2004- 2005: peste 650.000 de studenţi. Un alt motiv pentru care a scăzut numărul studenţilor este faptul că tot mai puţini absolvenţi de liceu trec de examenul de bacalaureat şi se pot înscrie la o facultate.
Suişuri şi coborâşuri pe piaţa imobiliară
Preţul mediu solicitat de particulari pentru un apartament de două camere în sudul Bucureştiului era în 2004 de circa 25.000 de euro. S-a ajuns apoi ca, în 2008, târgurile imobiliare să afişeze preţuri care se apropiau de 100.000 de euro. Acum, un apartament similar cu două camere se vinde cu circa 50.000 de euro.
Dobânzile bancare, în scădere
Banca Naţională a redus rata dobânzii de politică monetară de la 17,9% în 2004 la 2,75% pe an acum – cea mai mică valoare din istorie. Până în 2005, dobânda Robor la 3 luni, indicatorul utilizat de bănci ca referinţă pentru costul creditelor în lei, nu a coborât niciodată sub 10%, acum este la 1,9%. Asta înseamnă că oamenii şi firmele se împrumută, şi în lei, şi în euro, din ce în ce mai ieftin.
Preţuri tot mai mari la carburanţi
Preţul carburanţilor aproape că s-a dublat. Dacă în 2004 un litru de benzină costa 3,3 lei, iar unul de motorină abia trecea de 3 lei, acum preţul benzinei a ajuns la 5,9 lei/litru, iar cel al motorinei depăşeşte 6 lei/litru. În lunile anterioare, carburanţii erau chiar mai scumpi, circa 6,3 lei benzina şi 6,5 lei motorina.
Un milion de pensionari în plus
România are acelaşi număr de salariaţi ca în 2004. În economie există acum, ca şi atunci, circa 4,4 milioane de angajaţi la o populaţie aptă de muncă de 10 milioane de persoane. Dintre aceştia, aproape 1,2 milioane de angajaţi sunt bugetari, acum ca şi în 2004. Acum avem însă 5,3 milioane de pensionari, cu aproape un milion mai mulţi decât în 2004.
Scade dramatic numărul medicilor şi al spitalelor
România a avut mereu parte de un sistem sanitar bolnav, iar în ultimii zece ani, lucrurile parcă s-au înrăutăţit. În 2004 erau 460 de spitale şi 47.400 de medici. O reformă sanitară din timpul guvernării Emil Boc a închis zeci de spitale în toată ţara. Astfel, anul 2014 ne-a prins cu 425 de spitale la nivel naţional şi cu 39.200 de medici. Ceilalţi au plecat din ţară.
Veşnica problemă: autostrăzile
În vremurile când era ministru la Transporturi, Traian Băsescu spunea că România nu prea are nevoie de autostrăzi, eventual de drumuri expres. După ce a ajuns preşedinte, mare lucru nu s-a schimbat. Atunci erau 263 de kilometri de autostradă, acum sunt 646. Grav este că nici astăzi Bucureştiul nu este legat cu o autostradă de graniţa de vest a ţării, deşi s-au cheltuit miliarde de euro.
Plus 1.600 de biserici
Spitale şi autostrăzi nu prea mai avem, în schimb, a crescut substanţial numărul bisericilor. În 2004 erau 14.500 de biserici ortodoxe în România (conform statisticilor BOR), iar la începutul lui 2014 aveam 16.100. În plus, se lucrează intens la Catedrala Mântuirii Neamului – un proiect gigantic al Bisericii Ortodoxe Române. Bineînţeles, mai sunt alte câteva mii de biserici şi case de rugăciune ale altor confesiuni.
Datoria externă a crescut de patru ori
Datoria externă totală a României a crescut de peste patru ori în intervalul 2004-2014. Dacă acum 10 ani aveam de plătit 21,5 miliarde de euro, în decembrie 2013 cifra a ajuns la 95, 8 miliarde de euro. Ţara noastră s-a îndatorat masiv (cu 15% din PIB) în 2009, când a bătut palma cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru un împrumut de 20 de miliarde de euro.
588 de parlamentari
Cum Legea votului uninominal a permis creşterea numărului de senatori şi deputaţi, am ajuns să avem atât de mulţi parlamentari, încât nu mai încap în Palatul Parlamentului. Sunt 588, aproape dublu faţă de cât au decis românii că şi-ar dori la referendumul din 2009, adică numai 300. În legislativul 2004-2008, numărul parlamentarilor a fost de 470.
Salariul mediu s-a dublat
În 10 ani, salariul mediu net din economie a crescut de peste două ori, ajungând la 1.683 de lei pe lună, de la 746 de lei lunar în ianuarie 2005. În euro însă, salariile s-au majorat mai puţin, de la vreo 230 de euro la circa 380 de euro în prezent. Explicaţia pentru creşterea salariului în lei: angajatorii au fost nevoiţi să facă majorări salariale care să acopere sau chiar să depăşească nivelul inflaţiei.
Inflaţia, la minim istoric
Apropo de inflaţie – indicatorul care măsoară evoluţia preţurilor -, România a încheiat 2013 cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace. De la 8,6% în 2005, inflaţia a coborât la 1,55% în 2013. Pentru anul acesta, BNR tocmai a revizuit în scădere prognoza de inflaţie de la 2,5% la un nivel minim istoric de doar 1,5%. Asta înseamnă că este de aşteptat ca creşterea preţurilor să fie minoră.
Mai puţini români
România anului 2004 era încă o ţară cu peste 20 de milioane de oameni: 21,6 milioane, mai exact. Din motive ca emigraţia definitivă, dar şi pe fondul unui spor natural negativ accentuat, astăzi mai sunt 19,4 milioane de români. Tendinţa de scădere a populaţiei s-a accentuat în ultimii zece ani.
Leu nou, mai slab
Un euro a ajuns să coste acum 4,4 lei, faţă de 3,6 lei în 2005. Francul elveţian a devenit un coşmar pentru cine s-a împrumutat în această monedă. De la o referinţă de 1,8 lei, francul elveţian a ajuns la peste 3,6 lei. Nici dolarul nu a stat pe loc în ultimii zece ani şi a crescut de la 3,1 lei la peste 3,5 lei acum. 2005 a adus românilor o schimbare majoră: denominarea. Moneda naţională a pierdut patru zerouri.
Cândva, eram «tigrul Europei»
În ultimii zece ani, creşterea economică s-a redus de la 8,5% în 2005 la 3,5% în 2013, ţara noastră având cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. Anul trecut, România avea un Produs Intern Brut de 138,5 miliarde de euro, cu peste 40 de miliarde de euro mai mult decât la finalul lui 2004.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro