Nu a investit mulţi bani
Omul ne-a povestit că s-a întors într-o zi în cătun şi imaginea deplorabilă a satului abandonat l-a determinat să ia iniţiativa. Şi-a renovat casa părintească, a curăţat terenurile şi a recondiţionat mormintele bunicilor. Văzându-l pus pe treabă, vecinii care voiau să se descotorosească de proprietăţile lăsate de izbelişte au început să-l abordeze cu propuneri de vânzare. “Ca investiţie financiară n-a fost mult – alţii dau banii pe care i-am dat eu pe sat pe o maşină bună. Am pus mult suflet, dar nici nu am simţit când am cumpărat satul, pentru că a fost în decursul anilor”, ne-a explicat Emil Părău. Când s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi cu o mulţime de ruine, afaceristul n-a ştiut ce va face cu ele, dar îi era ruşine să-i refuze pe mulţi dintre foştii săteni cu care a copilărit.
Oaspeţii devin gospodari
Acum visează să transforme toată aşezarea într-un fel de staţiune, unde oamenii să trăiască în comuniune cu natura, departe de vacarmul oraşului. Astfel, de anul trecut s-a apucat de renovarea caselor, iar trei vor fi gata în iunie anul acesta. “Pentru început o să fac zece case în satul turistic. Vreau să fie o întoarcere în timp. Fiecare casă are o poveste, iar turiştii o pot afla”, ne-a mai spus omul de afaceri. Turiştii, practic, vor deveni stăpânii caselor, în timpul sejurului. Se vor gospodări singuri şi, cel mai important, vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alţii. “Vreau ca turistul când intră în cămară să găsească tot ce exista în sat pe vremuri. O să aibă oi în ogradă, o să meargă la secerat, va vedea cum se trăia odinioară”, a detaliat Părău.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro