Proiectul de lege care ar urma să-i scape pe românii cu credite de blestemul cursului valutar este tot mai departe de aprobare. Chiar dacă l-au dezbătut deja în comisiile de buget-finanţe şi juridică, deputaţii nu au găsit o soluţie din care să nu piardă băncile. Experţii Băncii Naţionale a României (BNR) nu sunt de acord ca transformarea creditelor din valută în lei să fie decisă prin legi, ci susţin că trebuie făcută pe bază de negociere între părţi. În plus, BNR propune ca schimbul să se facă fără costuri pentru bănci şi la cursul de schimb din ziua depunerii cererii de conversie, nu la valorile din 2007- 2008, cum este prevăzut în proiect, când un euro costa mai puţin de 4 lei. De asemenea, conversia creditului ar trebui să se facă în moneda în care debitorul încasează veniturile, mai vrea BNR, şi nu în orice altă monedă.
Leul, slăbit de conversia creditelor?
Dacă mult discutatul proiect devine lege, euro va sări de 5 lei, ameninţă bancherii, care vor ca transformarea creditelor din valută în lei să se facă în cinci ani. După ce au evaluat efectele pe care le-ar putea avea plata de către clienţi a ratelor la un curs mai mic decât cel de acum, băncile plusează şi sperie şi cu dublarea ratelor. “Ca echivalent al unui ajutor de stat, o subvenţie, măsura e binevenită, altfel, deschidem o cutie a Pandorei. Dacă această conversie se va face la curs istoric, cine acoperă pierderile – bugetul, un fond de garantare sau clienţii din depozitele lor? Câştigul este, deci, pe termen scurt şi pentru un număr restrâns de oameni. Pe termen lung, un efect ar fi scăderea încrederii în România ca destinaţie de investiţii”, atrage atenţia analistul economic Bogdan Glăvan. Apropo de cursul la care ar trebui să se facă schimbul, Ungaria a reuşit să împace şi băncile, şi clienţii tocmai renunţând la ideea de a refinanţa la cursul istoric, din momentul contractării creditului.
Ratele în lei, mai mari
Peste două milioane de români au credite în valută şi plătesc rate mult majorate. Câteva mii dintre ei se luptă acum, în mai multe procese colective contra băncilor, pentru rambursarea creditelor la cursul la care le-au contractat. Dacă proiectul tergiversat acum de bănci va fi adoptat, cei care au împrumuturi ar scăpa de riscul ca ratele să crească din pricina cursului valutar, dar trebuie să ştie că dobânzile vor fi mai mari decât la cele în valută. De exemplu, la un credit ipotecar de 100.000 de euro, luat pe 30 de ani, dobânda porneşte de la 4,9%. Cum în lei dobânda ajunge la 5,7%, rata lunară ar creşte cu 100 de lei, de la 2.440 la 2.540 de lei.