Vă bateţi joc de bugetari?

Vrând “să îndulcească” viaţa bugetarilor şi aşa dărâmată de ultimele tăieri de salarii, autorităţile au pus în discuţie două proiecte de lege care vizează creşteri salariale începând de anul viitor. Două acte normative cu două modalităţi de creştere diferite, menite să-i ameţească şi mai rău pe bugetarii descumpăniţi. Primul proiect vorbeşte de modificarea Legii unice de salarizare, iar al doilea se vrea “o lege de corecţie”, cu scopul de a îndrepta răul făcut de reducerea cu 25% a lefurilor aplicată de la 1 iulie. În multitudinea de cifre şi de modalităţi de calcul, salariul de la anul al bugetarilor rămâne o mare enigmă până când guvernanţii vor decide ce proiect vor pune în aplicare.

Boc amână plata drepturilor salariale câştigate în Justiţie

Guvernul va amâna, cu încă un an, printr-o ordonanţă de urgenţă, plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de mii de bugetari, cei mai mulţi fiind cadre didactice. “Acest fapt ne-a fost confirmat de premierul Emil Boc. Va fi o mare problemă, pentru că, în multe cazuri, e vorba de drepturi restante de peste 3 ani. În practica CEDO, termenul de 3 ani este maxim pentru plata drepturilor câştigate în Justiţie, astfel că România riscă sancţiuni aspre, adică amenzi pe care tot noi le vom plăti”, a declarat, pentru cotidianul Gândul, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Ce prevede Legea de salarizare unică

Marii nedreptăţiţi ai noului proiect de schimbare a Legii de salarizare vor fi unele cadre didactice. Deşi proiectul care se află acum în dezbatere prevede creşteri salariale pentru mai multe domenii, în Învăţământ situaţia rămâne la fel de rea.

Dacă noua formă a acestei legi va fi aprobată, raportul dintre salariul minim şi cel maxim de la 1/12, cât este acum, va fi de 1/15. Leafa minimă ar trebui să crească de la 600 de lei la 640 de lei. Modificarea actualei legi a fost cerută de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru uniformizarea categoriilor de bugetari. FMI le-a reproşat guvernanţilor că, în forma veche, ar fi existat inegalităţi între aceleaşi trepte de pregătire din mai multe categorii de profesii bugetare.

Cel mai mare venit, de 15 salarii minime pe economie, îi revine, în continuare, preşedintelui României, Traian Băsescu.

Pentru profesori însă, noul proiect este ca şi inexistent. Chiar dacă valoarea salariului minim ar creşte la 640 de lei, coeficientul de salarizare s-ar diminua. În fapt, cadrele didactice ar rămâne cu aceiaşi bani şi anul viitor.

Ce prevede Legea de corecţie

Salariile mici ale bugetarilor ar putea creşte anul viitor cu 20% dacă se aprobă proiectul Legii de corecţie.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Celălalt proiect de modificare a veniturilor bugetarilor, Legea de corecţie, vrea să le aducă un strop de dreptate acestor angajaţi. Astfel, dacă actul normativ va intra în vigoare, veniturile vor fi indexate gradual. Cele mai mari creşteri, de până la 20%, vor fi aplicate celor care au acum cele mai mici lefuri. Bugetarii care se află în topul ierarhiei celor mai mari salarii vor beneficia, de anul viitor, de o mărire de doar 1%. Intenţia de a majora veniturile din sectorul public a venit în contextul unor previziuni optimiste privind creşterea economică a ţării noastre.

Cum s-ar putea majora lefurile

Salarii între 600-800 de lei                     creştere de 20%
Salarii între 801-1.000 de lei                  creştere de 16%
Salarii între 1.001-1.500 de lei               creştere de 12%
Salarii între 1.501-2.000 de lei               creştere de 8%
Salarii între 2.001-2.500 de lei               creştere de 4%
Salarii mai mari de 2.501 de lei                   creştere de 1%

O învăţătoare din Caracal face greva foamei

O învăţătoare din municipiul Caracal, judeţul Olt, a intrat în greva foamei. Cristina Irina Anghel, 51 de ani, e nemulţumită de faptul că guvernanţii au decis diminuarea salariilor mai multor categorii socio-profesionale, printre care se regăsesc şi cadrele didactice, din rândul cărora face şi ea parte.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

S-a sinucis din cauza datoriilor la bancă

Tragedie într-o familie din Târgu Jiu. Din cauza datoriilor pe care le avea la o bancă, un bărbat în vârstă de 62 de ani s-a spânzurat, miercuri seara, în apartamentul în care locuia. Soţia acestuia spune că, de mai mulţi ani, cei doi se chinuiau să achite ratele la un credit de 30.000 de lei, dar pensia mică a bărbatului, înştiinţările primite periodic de la bancă şi cheltuielile de zi cu zi din familie l-au adus pe acesta la disperare.

Un afacerist falimentar a vrut să moară de două ori

Primarul comunei Botiza, Maramureş, Ioana Trifoi, a declarat, zilele trecute, că, din cauza faptului că instituţia sa nu a reuşit să achite lucrările de reabilitare a şcolii, administratorul firmei de construcţie a vrut să se sinucidă. “Şcoala arată impecabil, dar firma a rămas cu aproape 800.000 de lei datorie, bani care nu au fost plătiţi nici până astăzi. Administratorul a încercat de două ori să îşi pună capăt zilelor, pentru că societatea sa a intrat în colaps, iar banca i-a luat casa”, a declarat Trifoi.

Urmărește-ne pe Google News