Chiar dacă tradiţia spune că abia pe 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, începe culesul viei, în mai multe zone din ţară oamenii au început treaba de aproape trei săptămâni.
Din păcate, în zona Moldovei oamenii se cam dau înapoi de la muncă, aşa că toţi crescătorii de vie au fost nevoiţi să ”importe” zilieri din judeţele învecinate.
“Ideal ar fi să lucrăm cu oameni locali, dar îi aducem din alte judeţe pentru că aici nu găsim înţelegere. Din această cauză cheltuim suplimentar cu transportul şi cazarea”, a declarat unul dintre proprietarii de vie care s-a lovit de această situaţie.
Nu se mai găsesc zilieri
Motivul zorului a fost seceta din acest an, care i-a grăbit pe producători să culeagă strugurii, altfel riscau ca aceştia să se strice. Tot lipsa ploii a făcut ca aceştia să recolteze cu 20% mai puţin faţă de anul trecut, însă, din fericire, calitatea nu a fost afectată.
“A fost un an secetos, dar pentru vie a fost un an bun, nu ca anul trecut, dar avem o producţie bună. Ca volum de struguri ar fi cam acelaşi lucru, însă acum sunt mai uşori, iar cantitatea de zahăr din bob este mai mare, din această cauza am început şi culesul mai devreme cu trei săptămâni”, a declarat Cătălin Grecu, reprezentantul unei podgorii.
Anul recoltei e foarte important
Toate aceste semne indică faptul că vinul din acest an va fi mai aromat şi mai tare, după cum ne spun specialiştii. De altfel, atunci când apare pe etichetă, anul recoltei este un detaliu foarte important în cazul vinurilor de colecţie şi, în general, atunci când se cer mulţi bani pentru o sticlă de licoare bahică.
Oenologul Emil Dumitru, preşedintele Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), ne-a explicat chiar care sunt cei câţiva ani de excepţie pentru vinurile româneşti, având în vedere precipitaţiile, temperaturile şi potenţialul de învechire al acestora:
1958 a fost un an bun pentru vinul de Târnave. Traminerul de Blaj a luat în anii ‘60 toate premiile importante la concursuri, printre care şi aurul la cel mai important concurs din regiune, cel de la Ljubljana.
1986 a fost anul vinurilor roşii. Atunci a circulat pe piaţă un vin de Sâmbureşti din 1986, foarte apreciat, din care mai există foarte puţine sticle.
1988 a fost anul putregaiului nobil Botritis, care consumă apa din boabe, sporind concentraţia de zahăr. Exemple de vinuri reuşite din acel an provin de la Cotnari şi Murfatlar.
Busuioaca de Bohotin din 1996 se numără printre cele mai bune vinuri din România din ultimii 30 de ani!
Producţia de vin din 2012 a fost şi ea una dintre cele mai bune, la nivel calitativ, deşi din punct de vedere cantitativ a stat ceva mai slab.
Trimite celor dragi mesaje de Anul Nou 2025, iar pentru cei sărbătoriți pe 1 ianuarie, vezi urări de Sfântul Vasile 2025!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro