Ce ne poţi spune despre el?
Am jucat împreună la Steaua, între 1992 şi 1995, şi pot spune că era un jucător, care dădea totul pentru echipă, şi că era foarte disciplinat şi muncitor. Aşa e şi ca antrenor, se pune în folosul echipei şi încearcă să adune în jurul său fotbalişti, care vor să muncească şi să facă performanţă. În plus, eu îl cunosc bine şi pentru că e cumnatul meu, sunt căsătorit cu sora sa.
Crezi că dispune de jucătorii necesari pentru a realiza marea performanţă?
Da, Steaua are fotbalişti de mare valoare, un lot pe care şi l-ar dori orice antrenor din România. Însă, am văzut în meciul din Cipru că ei erau dezorientaţi. Vroiau să realizeze multe lucruri, dar îşi pierduseră busola, nu ştiau ce să facă pentru a câştiga. Au nevoie de un antrenor cu mână forte, care să-i aducă pe calea cea dreaptă şi cred că Ilie poate îndeplini acest rol.
Lumea spune că ai fost supărat pe el, în 2007, deoarece a rămas la echipă după ce tu ai demisionat…
Nu e adevărat. Eu am fost supărat pe cei de Gloria Buzău, pentru că nu m-au lăsat să mă bucur de promovarea pentru care muncisem ca un câine. Preluasem echipa din Liga a III-a şi fusesem antrenor, jucător, preşedinte, finanţator şi femeie de serviciu. Mai mult, stadionul din Buzău a fost renovat pentru că eu m-am implicat ca consilier local în găsirea de fonduri. Mi-au zis atunci că nu mai sunt antrenor, dar pot rămâne manager general. Nu am acceptat să se folosească de numele meu. În locul meu, pe banca tehnică l-au pus pe Ilie Stan, cumnatul meu, care nu a rezistat decât două etape.