Vor să nu mai dea despăgubiri de milioane de euro | Firmele de asigurări le-au cerut medicilor legişti să întocmească un barem pentru a stabili sume fixe pentru “daunele” victimelor accidentelor

Sutele de mii şi chiar milioanele de euro pe care judecătorii le dau pentru victimele accidentelor rutiere vor deveni istorie. Mai multe instituţii de specialitate, în frunte cu Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici“ Bucureşti, au finalizat un studiu care arată cât vor primi victimele accidentelor rutiere. Lucrarea ia în calcul gravitatea rănilor şi numărul de zile de spitalizare şi în funcţie de acestea alocă un număr de puncte. Punctajul pleacă de la zero şi ajunge la 200. Valoarea maximă înseamnă că respectiva persoană se află în “stare vegetativă permanentă”, cum ar fi paralizia totală. În funcţie de numărul de puncte primite va fi stabilită şi despăgubirea. “Există câteva valori ale punctului cu care am lucrat. Nu e nimic definitiv deocamdată. Valoarea finală va fi stabilită prin lege. Noi ne dorim, în primul rând, să existe o analiză clară, ca să ştim la ce să ne aşteptăm”, arată un reprezentant al firmelor de asigurare. Studiul realizat de medicii legişti ar urma să facă parte dintr-o lege care va avea ca efect reducerea sumelor primite de victimele accidentelor rutiere. Pentru firmele de asigurare, cele care plătesc în numele şoferilor vinovaţi, despăgubirile acordate de instanţele de judecată pentru părţile vătămate au devenit o mare problemă. Aceste sume au crescut de sute de ori în ultimii cinci ani şi au ajuns în 2014 la un total de peste 110 milioane de euro.
Ca pe timpul lui Ceauşescu?
Doctorul Adriana Francisc, unul dintre autorii materialului, spune că lucrarea, la care au participat medici şi profesori universitari din toată ţara, este construită pe baze ştiinţifice şi ia în calcul inclusiv “efectele posttraumatice”, adică modul în care e afectată viaţa de după accident a persoanei vătămate. Pe de altă parte însă, au apărut în lumea ştiinţifică voci care contestă valoarea studiului. Surse din zona medicală spun că lucrarea este doar o reluare a unor baremuri care funcţionau pe timpul ADAS-ului comunist şi că se bazează pe o evaluare “ochiometrică” făcută de medici, concluziile fiind doar “interpretări procentuale”, şi nu “grade de invaliditate”. În perioada comunistă se aplica, întradevăr, un barem construit de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii din acea perioadă, care purta denumirea de “grade de invaliditate permanentă în materie de asigurări”. Acest document era aplicat în mod obligatoriu de către toţi medicii legişti şi de către singura firmă de asigurare care exista la acea vreme, ADAS. Deşi a arătat că se doreşte introducerea unei legi care să reinstaureze un singur barem obligatoriu pentru toţi, doctorul Adriana Francisc a spus, întrebată de Libertatea, că studiul actual nu are nici o legătură cu baremurile de pe vremea ADAS. “Acelea erau studii rudimentare. Astăzi vorbim despre chestiuni mult mai complexe. Nu au legătură”, ne-a spus ea. Din informaţiile Libertăţii, firmele de asigurare vor propune ca valoarea unui punct să fie de aproximativ 2.000 de lei, adică 450 de euro, ceea ce ar însemna că, în cele mai grave cazuri, se vor acorda despăgubiri de sub 100.000 de euro. Pentru pierderea unui membru, studiul prevede 70 de puncte, adică 140.000 de lei (30.000 de euro). În schimb, pentru o fractură sunt prevăzute între două şi 5 puncte.

Lovitură pentru traficanţii de durere
În acest moment, despăgubirile pentru vătămări corporale acordate de instanţe sunt cu mult mai mari. Există zeci de decizii în care sumele depăşesc chiar 1 milion de euro. Este celebru cazul fetei care şi-a pierdut o mână din cauza unei erori a CNADNR şi care a încasat 1 milion de euro de la firma de asigurare care lucra pentru agenţia de stat. Există multe alte decizii de sute de mii de euro. O fetiţă din Ştefăneşti, de exemplu, rănită grav, dar fără să rămână paralizată, de un BMW X5 care rula cu peste 120 km/h, a primit 500.000 de euro. Din informaţiile furnizate Libertăţii de firmele de asigurare au apărut chiar situaţii în care despăgubirea a ajuns la peste două milioane de euro. În practică, cea mai mare parte a acestor sume uriaşe nu ajung la victime sau la familiile lor, ci la avocaţii care s-au ocupat de caz. În România au apărut sute de jurişti care s-au specializat în accidente rutiere cu urmări grave. Specialiştii cu care am discutat ne-au spus că sistemul e atât de bine pus la punct, încât familia victimei este uneori contactată la doar câteva ore după ce a avut loc accidentul. Avocaţii respectivi pun la dispoziţia familiei chiar şi sume de bani în avans, însă, la finalul procesului, ei încasează şi 60% din suma primită ca despăgubire. “Caută cazurile cu mare impact, unde sunt implicaţi oameni amărâţi, copii, femei gravide. Cu astfel de cazuri sunt mai uşor de impresionat judecătorii. Au format, oricum, reţele întregi din care fac parte medici, poliţişti, presă locală“, ne spune un jurist.

La data de 23 iunie 2013, un autocar cu 47 de români la bord a căzut într-o prăpastie din apropierea localităţii Podgoriţa, Muntenegru. Instanţa a decis ca firma de asigurări să aloce cinci milioane de euro despăgubiri atât pentru cei decedaţi, cât şi pentru răniţi

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

De ce ajung victimele la judecată

Firmele de asigurare plătesc anumite sume pentru victimele accidentelor în numele şoferilor vinovaţi care au o asigurare RCA. Legea RCA spune că, în prima fază, victima sau ruda acesteia trebuie să negocieze cu firma de asigurare suma ce urmează a fi primită. Firmele de asigurare se folosesc şi în prezent de studii ale medicilor legişti, însă acestea sunt diferite de la societate la societate. De cele mai multe ori în ultimii ani, persoana vătămată refuză oferta asigurătorului şi merge în instanţă. Dacă acolo reuşeşte să îl convingă pe judecător că are dreptate, primeşte o anumită sumă pe care asigurătorul este obligat să o plătească. Legea spune că sumele primite pentru vătămări corporale pot ajunge la 5 milioane de euro.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro