Doar Burebista a reuşit să domolească tradiţia
A.D. Xenopol menţiona şi el că: ”Patria cea veche a geto-dacilor, Tracia, era o regiune viticolă, cauză pentru care era considerată ca locul de naştere a zeului vinului, Dionysos” (sau Bachus, în tradiţie latină –n.r.). Istoricul francez Raymond Billiard scria în 1913 că: ”Dintre toate părţile Europei, Tracia a fost cea mai veche şi cea mai respectată pentru vinurile sale”.
Herodot (sec. V î.Ch.) a menţionat în lucrările sale de istorie despre exportul de vinuri al geţilor către teritoriile greceşti, dar şi mai departe, către Egipt. Filosoful Platon menţiona că tracii beau vin neamestecat deloc cu apă, iar Strabon a subliniat că regele dac Burebista a trebuit să declare prohibiţia pentru a tempera beţiile şi pentru a putea realiza cu supuşii săi cel mai puternic stat dac al tuturor timpurilor.
Chiar şi pe columna lui Traian sunt reprezentate butoaiele cu vin ale dacilor pe care îi cucerise. Menţiunile medievale sunt şi mai elocvente, la un moment dat statul Papal importând vin din podgoria Alba-Iulia, pe motiv că sunt ”mult apreciate de Pontif”. ”Este clar că vinul, implicit şi zeul vinului, s-au născut pe teritoriul României, mai mult, cultivarea viţei de vie a fost exportată din Balcani către vestul Europei, nu invers”, este de părere oenologul Ion Puşcă, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în vinuri din România.
Pe 9 martie începe anul agricol tradiţional
Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional, de aici sărbătoarea exclusiv românească a Mucenicilor sau Măcinicilor. În această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, iar bărbaţii beau, de dimineaţa până seara, 40 de pahare cu vin.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro