Zilnic, șapte români își pun capăt zilelor | Anul 2015 dă semne că ar putea bate recordul absolut al sinuciderilor în România

Cea mai mare rată a sinuciderilor din istoria României post-decembriste a fost înregistrată, conform specialiştilor de la Institutul de Medicină Legală “Mina Minovici”, în anul 2000, când aproape 4.000 de persoane şi-au încheiat socotelile cu viaţa în mod deliberat. Din nefericire, după un 2014 în care s-au sinucis 2.552 de oameni, adică şapte în fiecare zi, anul 2015 nu are semne prea bune. Chiar dacă încă nu există statistici ale sinuciderilor pentru prima jumătate de an, poliţiştii vorbesc despre o creştere impor tant ă faţă de anul precedent. “Poliţia face statistici ale morţilor suspecte care înglobează şi sinuciderile. Sunt perioade în care ne sunt semnalate chiar şi 15 asemenea cazuri pe zi. E enorm”, ne-au spus surse judiciare. Depresia, principala cauză Chiar ieri, un bărbat de 35 de ani s-a aruncat în faţa metroului şi a decedat. Cazuri precum cel al femeii care, după 72 de ore petrecute pe terasa unui bloc din Capitală, s-a aruncat în gol, al celor doi tineri care, legaţi în lanţuri, au sărit de la etajul 10 sau al adolescentei dintr-o localitate vasluiană care şi-a pus gâtul în laţ din cauza unor neîmpliniri în dragoste sunt doar câteva dintre cele mult peste o mie de sinucideri care au marcat anul în curs. Ce resorturi îl împinge pe un om spre gestul extrem? ”Principala cauză a sinuciderilor este depresia. Din starea de normalitate nu te poţi sinucide, pentru că există instinctul de conservare şi responsabilitatea faţă de cei dragi”, explică prof. univ. dr. George Cristian Curcă, medic legist. Contează moştenirea genetică Dar care sunt factorii care îl aruncă pe omul modern în depresie şi îl împinge apoi spre actul suicidal? Decesul unor persoane dragi, divorţuri, probleme financiare sau de sănătate sunt evenimente percepute diferit, de la individ la individ. Unii pot trece peste asemenea obstacole, alţii nu şi atunci renunţă la tot, chiar şi la viaţă. “Tot restul vieţii lor se leagă de acel moment. Se simt vinovaţi pentru trecut, nu au soluţii pentru viitor şi pun capăt tuturor problemelor lor, într-un mod eronat. Există însă şi o moştenire nefericită în acest sens. Te poţi naşte cu o ereditate încărcată de probleme psihice. Adică individul preia modelul de creier, biochimia acestuia, de la cineva din familie care s-a sinucis sau care a avut predispoziţie pentru sinucidere”, adaugă prof. Curcă. Victime ale sinuciderilor sunt, de regulă, persoane ce au între 15 şi 45 de ani, dar o pondere importantă printre sinucigaşi o au şi cei care au depăşit pragul de 65 de ani. Noaptea nu e sfetnic bun Oamenii preferă să facă pasul decisiv seara sau noaptea, pentru ca nimeni să nu-i mai poată salva. Zilele de la sfârşitul săptămânii sunt cele alese de sinucigaşi, iar statisticile specialiştilor arată că lunile cu cele mai multe sinucideri sunt ianuarie şi septembrie.