Boboteaza 2024, sărbătorită pe 6 ianuarie. Tradiții și superstiții de Botezul Domnului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Boboteaza este și în 2024, ca în fiecare an, pe data de 6 ianuarie, când este sărbătorit Botezul Domnului. Boboteaza încheie perioada Sărbătorilor de iarnă şi este momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Descoperă tradiții și superstiții legate de Bobotează!
Cuprins:
- Când e Boboteaza în 2024
- Boboteaza sau Botezul Domnului
- Tradiții în ajunul Bobotezei
- Superstiții legate de vremea din ajun de Bobotează
- Când se pune busuioc sub pernă
- Tradiții de Bobotează 2024
- Mesaje de Bobotează. Urări de Bobotează
- Boboteaza - zi liberă
- Rugăciune de Bobotează
- De ce nu se strică agheasma
- Alte sărbători importante în ianuarie 2024
Când e Boboteaza în 2024
Boboteaza sau Botezul Domnului este sărbătorită în fiecare an pe data de 6 ianuarie. În jurul acestei sărbători au luat naștere multe tradiții, însă puține dintre ele mai sunt respectate în 2024. Ajunul Bobotezei este, de asemenea, o zi plină de semnificație și încărcată de superstiții și obiceiuri populare.
Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi în 2024, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii.
Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn sau de metal şi tot acum se taie la râu o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii se desfăşoară întregul ceremonial religios, la care participă, de obicei, toată suflarea comunităţii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.
Boboteaza sau Botezul Domnului
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.
După botezul lui Hristos s-au deschis cerurile, iar Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, în timp ce Tatăl a spus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am Binevoit”.
Botezul primit de Mântuitor are și un alt scop: Epifania, arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia. Această zi, în tradiția populară, mai este numită și Sărbătoarea Iordanului, o sărbătoare dedicată purificării apelor și naturii.
Tradiții în ajunul Bobotezei
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic.
Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolelor IV-VI. Atunci, catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită - Agheasma Mare. Potrivit tradiției, ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă.
Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește. Apoi să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În multe zone din ţară, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele.
În ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.
Tot în ajunul Bobotezei 2024, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfântul Ion.
Superstiții legate de vremea din ajun de Bobotează
- Dacă este brumă în ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe.
- Dacă picură din streașina casei în ziua de ajun, se spune că va fi o vară ploioasă.
- Dacă în ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios.
- Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.
- Tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din cursul anului.
Când se pune busuioc sub pernă
Una dintre cele mai cunoscute superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează. Fetele tinere și nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc. Mai exact, fetele nemăritate trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, iar acest obicei are loc în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.
Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic. Astfel, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei, când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte. Aceștia aveau asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.
Mai mult, se spune că în seara de ajun se săvârşeau și practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.
Tradiții de Bobotează 2024
În prezent, mai sunt foarte puține tradițiile populare care mai sunt respectate de Bobotează. Cu toate acestea, sărbătoarea Botezului Domnului este una plină de semnificație și, de-a lungul vremii, în jurul ei au luat naștere multe tradiții și superstiții.
- În această zi importantă, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma Mare. Din ea, oamenii iau apă și își stropesc casele și animalele. Iar restul apei sfințite o păstrează în sticle, pentru leac.
- În anumite sate sau orașe de la noi, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că acela care reușește să o aducă la mal va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli.
- În această zi, de obicei este foarte frig. De aici este cunoscută și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează.
- Potrivit tradiției, de Bobotează, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu. Toate acestea au rol de curățare și de îndepărtate a răului. După ce au ținut post, pe masă se așază 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot. Potrivit tradiției, este bine ca pe masă să se pună mai multe alimente. Colivă, bob fiert, fiertură de prune ori perje afumate, sarmale, borș de burechiuse sau fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcintă de post umplută cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac. După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli.
- Tinerii merg în ziua de Bobotează cu colindul pe la casele oamenilor. Aceștia rostesc colinde vechi la case și pe la animalele oamenilor pentru sănătate și noroc.
- Tradiția spune că femeile nu au voie să spele rufe în ziua de Bobotează. Și nici timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.
- În această zi nu este bine să dai bani cu împrumut și sunt interzise certurile în casă.
- Ziua de Bobotează 2024 încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului.
Mesaje de Bobotează. Urări de Bobotează
- „Botezul Domnului să vă aducă pace şi lumină în suflet! Sărbători fericite de Bobotează!”
- „De Botezul Domnului să ai o zi plină de iubire, lumină și bucurii!”
- „De Bobotează să primești mântuire și binecuvântare prin agheasma sfințită în acest an”.
- „Să ai o Bobotează plină de iubire, lumină și bucurii! Să primești harul lui Dumnezeu prin agheasma sfințită în acest an!”
- „Botezul Domnului, o zi mare în care cerurile se deschid şi multe din dorințele noastre se împlinesc. Vă doresc pace şi bucurie, pace şi mântuire!”
- „Să primim cu bucurie agheasma mare şi să o păstrăm cu cinste în casele noastre. Să fiți fericiți, mai buni şi sănătoși”.
Boboteaza - zi liberă
Boboteaza sau Botezul Domnului este sărbătorită anual pe data de 6 ianuarie și a devenit zi liberă legală din 2024 pentru angajații români, alături de ziua de Sfântul Ion - 7 ianuarie. Însă în 2024, legea prin care au fost stabilite aceste două zile libere nu are niciun efect, pentru că datele de 6 și 7 ianuarie pică în weekend. Așadar, abia în 2025, angajații vor putea beneficia de zile libere de Bobotează și Sfântul Ion, 6 și 7 ianuarie fiind în zilele de luni și marți.
Rugăciune de Bobotează
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule Născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, Lumină din Lumină, Care luminezi toate, Care nestricat Te-ai întrupat din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul și pentru aceasta în luminata zi a dumnezeieștii Tale Arătări ai venit la Iordan, la păcătoși și la vameși, ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlinești toată dreptatea și să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi, ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta și să ne mântuiești cu Cinstit Sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam și Duhul Sfânt a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat și ai îndumnezeit firea noastră și dumnezeiescul Tău Părinte Ți-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai împlinit voia Lui și ca un om ai primit păcatele și prin junghiere Te-ai gătit, după cum Tu Însuți ai grăit: „Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul, ca iarăși să-l primesc”, și, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile cerești se bucură și toată făptura se veselește, așteptând slobozire din stricăciune, zicând: „A venit luminarea, s-a arătat harul și izbăvirea, lumea se luminează și oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul, pământul și toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile și mările să dănțuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfințit firea lor. Să se bucure astăzi și adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi, și toți să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniți cu mintea la Iordan să vedem priveliște mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan, Hristos îngroapă în apă păcatele noastre, Hristos merge să caute oaia cea rătăcită și o găsește și o duce în rai”. Această taină dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învrednicește-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viață, să scoatem apa harului Tău și iertarea păcatelor și să trăim în veacul de acum în curăție și feciorie, în dreptate și cucernicie, așteptând nădejdea cea fericită și arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu și Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuiești numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire și cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia nașterii din nou, ca îndreptați cu harul Tău să fim moștenitori ai vieții veșnice în Împărăția Ta, unde ne învrednicește să slăvim, împreună cu toți sfinții, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de început și cu Preasfântul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin” (sursă:doxologia.ro).
De ce nu se strică agheasma
Despre agheasmă, apa sfințită de Bobotează 2024, preoții spun că are proprietăți miraculoase, tămăduitoare și nu se strică.
Apa sfințită nu se alterează datorită argintului folosit la sfințire. Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacție și algele microscopice.
De asemenea, busuiocul este și el cunoscut că fiind o plantă cu proprietăți antiseptice. Cele două fac că agheasma să se conserve mult mai bine. Preoții folosesc apa sfințită în slujbele de botez. Dar și la sfințirea bisericilor, la curățarea fântânilor, la sfințirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericești.
Se spune că agheasma poartă harul Duhului Sfânt și a săvârșit adevărate minuni.
Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura. Deci pe stomacul gol, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. Opt zile, pentru că cifra opt simbolizează veșnicia. Doar în această perioadă se ia agheasma mare fără post și spovedanie. Au voie să o bea chiar și cei opriți de la Împărtășanie, ca întărire spre nădejdea pocăinței, a mângâierii și îndreptării lor pentru viitor.
- Vezi şi cum trebuie păstrată Agheasma Mare!
Alte sărbători importante în ianuarie 2024
- Sfântul Ioan Botezătorul - 7 ianuarie
- Sfântul Anton - 17 ianuarie
- Sfântul Eftimie cel Mare - 20 ianuarie
- Aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur - 27 ianuarie
- Sfinții Trei Ierarhi - 30 ianuarie
Ursachescucamelia 05.01.2024, 13:00
Sunt multe tradiții și superstiții d3 Boboteaza Fiecare regiune este cu totul altfel
MoSi202 05.01.2024, 21:13
Un articol cu informații interesante! Sunt chiar multe tradiții / obiceiuri cere inca se mai respecta de Bobotează .
Gore24 05.01.2024, 21:57
Un articol foarte interesant.
floridante_ro 06.01.2024, 12:51
„Botezul Domnului să vă aducă pace şi lumină în suflet! Sărbători fericite de Bobotează!”
Gabryella 06.01.2024, 21:42
Informațiile oferite sunt foarte impresionante.