Moșii de iarnă 2025 - ce se împarte de Sâmbăta Morților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moșii de iarnă 2025 sunt o sărbătoare importantă în calendarul creștin-ortodox. Ziua moșilor de iarnă este dedicată pomenirii morților și este considerată una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți.
Cuprins:
Ce semnificație au Moșii de iarnă
Sărbătoarea Moșilor de iarnă are rădăcini adânci în tradițiile precreștine ale poporului român. În vechile credințe, exista convingerea că sufletele strămoșilor reveneau periodic printre cei vii pentru a fi cinstite. Aceste credințe s-au îmbinat cu învățăturile creștine despre viața de după moarte și pomenirea celor trecuți la Domnul.
Cuvântul „moși” provine din termenul „moș”, care desemnează bătrânii, strămoșii familiei, cei care au trecut în lumea de dincolo. Astfel, „Moșii de iarnă” sunt o zi specială închinată celor plecați dintre noi, în care se crede că sufletele lor vin să primească ofrande și rugăciuni din partea celor vii.
În tradiția creștină, Moșii de iarnă sunt o zi de pomenire a tuturor celor adormiți, o ocazie de a ne ruga pentru sufletele lor și de a oferi milostenie în numele lor. Sărbătoarea are rolul de a întări legătura dintre cei vii și cei plecați în lumea de dincolo, arătând iubirea și respectul față de ei.
Această sâmbătă este aleasă pentru pomenire deoarece, în tradiția ortodoxă, sâmbăta este considerată ziua morților, în amintirea faptului că Iisus Hristos a fost în mormânt în ziua de sâmbătă, între răstignire și Înviere.
Pe parcursul anului, în tradiția ortodoxă românească există mai multe zile de pomenire a morților, dintre care cele mai importante sunt:
- Moșii de iarnă - sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec pentru postul Paștelui
- Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor.
- Moșii de toamnă – sărbătoriți în anumite regiuni, fără o dată fixă.
- Sâmbetele morților din timpul Postului Mare, în care se fac pomeniri suplimentare.
Când sunt Moșii de iarnă 2025
Așadar, Moșii de iarnă reprezintă o tradiție a Bisericii Ortodoxe și se face cu scopul de a-i pomeni pe cei trecuți la cele veșnice. Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului.
Moșii de iarnă 2025 sunt în sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne, care marchează începutul Săptămânii Brânzei și apropierea Postului Mare al Paștelui, mai exact, pe 22 februarie.
Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă
Bisericile ortodoxe din România săvârșesc în această zi slujbe speciale de pomenire a morților, care includ Sfânta Liturghie și Parastasul (slujba de pomenire). La aceste slujbe, credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte alimente pentru a fi binecuvântate și împărțite în memoria celor răposați.
Se obișnuiește să se citească pomelnice cu numele celor adormiți, iar preoții rostesc rugăciuni speciale pentru iertarea păcatelor acestora.
În unele zone ale țării, oamenii merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și a tămâia mormintele rudelor lor. Acest gest simbolizează lumina credinței și speranța că sufletele celor adormiți sunt călăuzite spre Împărăția Cerurilor.
Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă 2025. Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).
Din respect pentru sufletele celor adormiți, de Sâmbăta Morților, femeile nu dau cu mătura să nu ridice praful în ochii răposaților, nu spală și nu aruncă gunoiul. Se spune că în Sâmbăta Morților, gospodinele nu trebuie să se facă vreo activitate care ar putea „să murdărească”, cum e spălatul rufelor, pentru că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți.
Tradiţia mai spune că de Moșii de iarnă e bine să fim împăcaţi cu toţi oamenii, să fim îmbrăcaţi curat, iar femeile să aibă capul acoperit.
Ce se dă de pomană de Moșii de iarnă 2025
Pomana este o expresie a milosteniei și a iubirii față de cei trecuți în neființă și se crede că darurile oferite celor nevoiași sau rudelor ajung și la sufletele celor plecați.
În funcție de zonă și tradițiile locale, dar și de preferințele familiei, alimentele oferite de pomană pot varia.
Coliva, colacii și vinul
Coliva este cel mai important aliment dat de pomană la Moșii de iarnă și în toate slujbele de pomenire a morților. Se prepară din grâu fiert îndulcit cu zahăr sau miere și amestecat cu nucă, vanilie, coajă de lămâie și scorțișoară. Se decorează cu zahăr pudră și se pune o cruce din cacao sau bomboane mici, ca semn al credinței în Învierea lui Hristos.
Coliva este binecuvântată de preot la biserică în cadrul slujbei de pomenire și apoi împărțită celor prezenți sau dăruită altor persoane.
Colacii sunt pâini ritualice, rotunde sau împletite, făcute din făină albă și uneori decorate cu modele religioase. Se dăruiesc fie împreună cu alte alimente, fie ca atare, având semnificația hranei spirituale.
Vinul este folosit la pomenire, fiind adus la biserică pentru a fi sfințit de preot. Se toarnă peste mormânt în timpul slujbei și se împarte celor prezenți. Simbolizează sângele lui Hristos și jertfa Sa pentru mântuirea oamenilor.
Mâncare și dulciuri
Mâncarea gătită oferită de pomană la Moșii de iarnă este aleasă cu grijă, în funcție de tradițiile locale și de perioada anului. Printre cele mai des pregătite bucate se numără sarmalele, piftia, servită mai ales în zonele de sud, dar și friptura de pui, porc sau pește, în funcție de obiceiurile familiei.
Dulciurile joacă, de asemenea, un rol important în pomenirea celor adormiți. Plăcintele pufoase, cozonacul aromat, gogoșile pudrate cu zahăr și prăjiturile de casă sunt printre cele mai iubite bunătăți oferite de sufletul celor plecați. Fructele, precum merele, perele, portocalele și strugurii pot fi și ele date de pomană.
Toate aceste daruri sunt împărțite cu dragoste și respect, în credința că sufletele celor răposați vor primi lumină și alinare în lumea de dincolo.
Cum se face coliva pentru Sâmbăta Morților
Coliva reprezintă trupul celui adormit întru cele veșnice și este o expresie a credinței în nemurire și înviere. Este făcută din boabe de grâu sau arpacaș. Așadar, dacă nu știi cum se face coliva, iată cea mai cunoscută metodă:
- un kg de arpacaş,
- două ceşti de stafide,
- două căni de nucă rasă,
- două ceşti cu miere,
- o linguriţă de scortişoară,
- coaja de la o lămâie şi de la o portocală,
- 500 g de zahăr,
- o fiolă esenţă de vanilie,
- o fiolă esenţă de rom,
- o linguriţă de sare;
- pentru ornat: pesmet de pâine sau biscuiţi, cacao, bomboane colorate, miez de nucă
Mod de preparare
Se spală grâul de 9 ori în apă rece. Se înmoaie stafidele în apă cu rom. Se pune grâul la fiert în 2 litri de apă şi se lasă până când s-a înmuiat bine şi a înflorit bobul. Se poate pune şi la cuptor. Se ia de pe foc şi se lasă la răcit.
Ca să nu facă coajă deasupra, se acoperă cu un prosop curat umed. Peste câteva ore sau a doua zi se pune iar pe foc. Apoi se adaugă sare, nuca rasă, coaja de lămâie, stafidele şi mierea, amestecând bine. Se mai lasă puţin pe foc şi apoi se lasă la răcit.
Dacă nu este destul de dulce, se mai adaugă zahăr. Dacă e prea moale, se mai adaugă pesmet. Se pune pe platou şi se modelează cu un cuţit cu lama lată, înmuiat în apă. Se presară cu pesmet de pâine sau biscuiţi şi se ornează cu cacao, bomboane, nucă.
Află mai multe despre cum se face coliva.
Moșii de iarnă – Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți
Pe lângă slujbele și rugăciunile care se fac la biserică, credincioșii care obișnuiesc să se roage pot spune și ei înșiși, cu ocazia pomenirii moșilor de iarnă, o rugăciune pentru mântuirea celor adormiți.
”Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite. Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”
Sursă foto - Shutterstock.com
