Anul Nou 2026 este una dintre cele mai așteptate și celebrate sărbători de la noi. Cu toții așteptăm tradițiile asociate evenimentului, dar și petrecerea de Revelion alături de cei dragi. Descoperă care sunt cele mai frumoase obiceiuri românești de Anul Nou, dar și ce superstiții de Revelion respectă majoritatea oamenilor.
Cuprins:
Folclorul românesc are printre cele mai bogate tradiții care se respectă an de an cu ocazia sărbătorilor importante. Dacă știi deja care sunt cele mai frumoase obiceiuri românești de Crăciun, iată și care sunt cele mai speciale tradiții românești de Anul Nou, dar și ce superstiții de Revelion sunt cunoscute în întreaga țară.
În preajma Anului Nou, urările și obiceiurile bine cunoscute sunt făcute cu scopul de a alunga spiritele rele din anul ce tocmai se apropie de sfârșit și de a aduce un an mai bogat și mai fertil. Mersul la colindat este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri și începe încă dinaintea Crăciunului și continuă până în primele zile ale noului an.
Mai jos, prezentăm tradițiile care se respectau până acum la mersul cu colindul de Anul Nou.
În fiecare zonă a țării se strâng cete de colindători formate din băieți și fete și merg din casă în casă pentru a le ura oamenilor un an mai fertil și mai bun decât cel anterior. Fiecare colind spus are un mesaj diferit, pe care colindătorii îl rostesc cu glas tare și voie bună.
După perioada în care s-au cântat cele mai frumoase colinde de Crăciun, iar copiii au spus poezii de Crăciun în fața bradului împodobit, urmează tradiții și obiceiuri noi foarte puternice, care marchează Noul An. Iată câteva obiceiuri respectate an de an la noi în țară.
Este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.
Versurile colindului sunt următoarele:
"Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul, Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!"
Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sate care se practică de Anul Nou. Mersul cu Plugușorul este legat de dorința celor care munceau pământul ca anul viitor să fie mai bogată recolta. În noaptea de 31 decembrie, mai mulți copii și tineri se strâng în cete și pornesc a colinda din casă în casă, pocnind din bici, strigând tare și sunând din clopoței. După ce spun versurile specifice, colindătorii primesc mici daruri.
Un alt obicei românesc de Anul Nou extrem de cunoscut în toată țara pe care colindătorii îl urmează încă din prima zi a noului an. O ceată de colindători întruchipează o capră printr-o mască sculptată din lemn, iar împreună pleacă la casele oamenilor pentru a le face urările importante. Acest obicei este reprezentat de animalul care a simbolizat personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice.
Încă din Ajunul Crăciunului și până la Sfântul Vasile, uneori chiar și până la Sfântul Ion, colindătorii merg cu Steaua, unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești de Crăciun. Copiii merg din casă în casă și colindă, după care primesc daruri ce constau în nuci, mere, colaci și alte bunătăți.
Un obicei moștenit de la geto-daci care se păstrează și astăzi în multe dintre zonele țării. Colindătorii se costumează în urși, ei iau fie o blană de oaie, fie un cojoc lung și întors pe dos și îl pun pe ei, după care se împodobesc cu ciucuri roșii sau alte decorațiuni. Se strâng grupuri mari de colindători, cel puțin 10 persoane, care joacă la comandă și dau ritmul cu ajutorul unor tobe.
Un obicei ce-și are originile din zona Hunedoarei și care anticipează cum va fi vremea în fiecare lună a anului care tocmai începe. În noapte de Anul Nou se desfac 12 foi dintr-o ceapă și se pun în ordine pentru lunile anului.
În fiecare foaie de ceapă se pune o jumătate de linguriță de sare, iar foile se lasă pe o masă până a doua zi dimineață. Dacă sarea s-a topit toată în anumite luni, înseamnă că se anunță luni ploioase, iar dacă nu, înseamnă că urmează luni secetoase.
Este un obicei care se practică și astăzi în anumite zone ale țării și care constă în înnoirea simbolică a timpului, ceremonie ce are loc în noaptea dintre ani.
Se spune că timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, după care îmbătrânește și moare, pentru a lăsa loc altor 365 de zile să învie prin tradiții noi. După miezul nopții, mai exact la petrecerea de Revelion, apare optimismul, veselia, voia bună, echilibrul și ordinea.
În noaptea de Revelion se mănâncă peşte, deoarece, aşa cum peştele înoată prin apă, aşa vei înota şi tu prin toate necazurile din anul următor, fără să te afecteze. Peştele ar trebui să fie primul aliment pe care îl mănânci în Noul An.
De Revelion se mai mănâncă struguri. Ia dintr-un ciorchine de struguri, bob cu bob, câte 12. Când ai ajuns la al 12-lea bob, pune-ţi o dorinţă care ţine de bani.
Bea şampanie la 12 noaptea pentru a avea parte de belşug. Poate fi și vin spumant. Important e să bei paharul până la fund şi toate dorinţele pentru noul an se vor îndeplini.
Descoperă şi alte alimente care se mănâncă de Revelion pentru a-ţi merge bine în anul ce vine!
Doamne, anul care vine
să fii aproape de mine
şi din slava Ta cea mare
să-mi dai binecuvântare!
Te rog să îmi dai putere
în încercările grele
pe care le-ai rânduit
să le am de-nfăptuit.
Tihnă, Te rog să îmi dai,
s-aud Îngerii din Rai
înălțând cântări divine
când Te preamăresc pe Tine!
Îți mai cer cu îndurare
să mă-nveți să am răbdare
și din slava Ta cerească,
dă-mi liniște sufletească!
Și Te rog, dacă mai ai,
încredere să îmi dai,
să zidesc cu rugăciunile mele,
turnul MÂNTUIRII mele.
Te rog, Doamne, dă-mi tăria
de a-mi păstra vrednicia,
scoate-mă din neputință
și înalță-mă în credință!
Fă din sufletul meu soare
să împart la fiecare
raze calde și lumină
întru slava Ta divină! (sursa:
Sursă foto: Shutterstock.com