De ce Parchetul General nu elucidează dosarul ce o vizează pe soția președintelui Iohannis
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Una dintre cele mai controversate spețe judiciare, care generează frecvent dezbatere în spațiul public, este dosarul început de la plângerea site-ului deținut de un ziarist român și o elvețiancă de origine iraniană, care o vizează pe soția președintelui României, Carmen Iohannis. Instrumentat de procurorii Parchetului General, în cronologia acestui dosar lucrurile au fost alunecoase încă de la început. După aproape doi ani, cazul e încă în cercetare.
Cuprins:
UPDATE În urma publicării editorialului semnat de Sidonia Bogdan, Parchetul General a anunțat, în aceeași zi, că dosarul prin care familia Iohannis a dobândit două imobile a fost clasat.
Dosarul la care faceți referire este în curs de soluționare pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică, urmărirea penală fiind începută in rem Răspunsul Parchetului General către Libertatea:
În primăvara anului 2018, site-ul Lumea justiției depunea un denunț la DNA ce îi viza pe soții Iohannis și pe notarul Radu Gabriel Bucșa din Sibiu. Plângerea reclama modul în care cuplul prezidențial a intrat, din 1999, în posesia a două imobile din centrul Sibiului, situate în strada Nicolae Bălcescu nr. 29 și în strada Gheorghe Magheru nr. 35.
Actele pentru care luju a cerut procurorilor o investigație au fost semnate de Carmen Iohannis în iunie 1999, la notarul Radu Gabriel Bucșa.
La acel moment, Klaus Iohannis nu deținea funcția de primar al Sibiului. Faptele s-au petrecut acum 21 de ani.
De la “abuz în serviciu” la “constituirea unui grup infracțional organizat”
O anchetă riguroasă despre moștenirea averii lui Klaus Iohannis a fost realizată de Rise Project în august 2015. Din ce mi-am putut da seama, în denunțul său, luju nu a făcut decât să copieze informațiile publicate de Rise.
Sesizarea luju a fost înregistrată la DNA, iar câteva luni mai târziu, în toamna lui 2018, dosarul a fost declinat Parchetului General, pentru că președintele țării beneficiază de imunitate și nu poate fi investigat în timpul mandatului său.
Faptele sesizate de luju sunt:
- Abuz în serviciu.
- Fals.
- Spălare de bani
- Constituirea unui grup infracțional organizat.
Denunțul a fost făcut prin Jurindex Media SRL, firma care editează site-ul Lumea Justiției. Jurindex are doi acționari, potrivit datelor Registrului Comerțului: Răzvan Savaliuc și o femeie cetățean elvețian de origine iraniană, pe nume Cheykan Khojand.
Deși a trecut aproape un an și jumătate de când dosarul a ajuns la procurorii Ministerului Public, nici până acum nu a fost dată o soluție în acest caz. În mediul judiciar, întârzierea unei soluții a acestui dosar a devenit problematică, pentru că acuzațiile aduse de luju sunt foarte vechi, iar ele au mai fost cercetate de către procurori și în trecut, toate primind clasare.
Ce legătură e între o cercetare in rem cu fapte prescrise și numirea lui Licu drept prim-procuror adjunct?
În această etapă procedurală, cercetarea “dosarului Carmen Iohannis” este nepublică.
Surse din mediul judiciar mi-au explicat că dosarul trenează în mod intenționat tocmai pentru că în joc ar fi soția președintelui, un punct extrem de sensibil pentru Iohannis.
“Cine a făcut sesizarea luju nu a fost prost. Unele fapte din sesizare sunt prescrise, cum este falsul. Însă alte posibile infracțiuni gen constituirea unui grup infracțional organizat nu sunt prescrise, iar în aceste condiții, procurorul de caz este obligat să facă cercetări riguroase”, susține un om cu mare experiență și care cunoaște dosarul.
“Și dacă dosarul va fi clasat din cauza prescrierii unor fapte, procurorul tot trebuie să facă investigații, pentru că, în motivarea de clasare, el trebuie să arate că decizia a fost temeinică. Pentru aceasta, Carmen Iohannis ar mai putea fi chemată la Parchet, iar speța în sine este foarte ramificată. Însă există o mare reticență pentru a fi chemată Carmen Iohannis la Parchet. Acesta este punctul vulnerabil al președintelui Iohannis. Pare paradoxal, dar dacă vrei să îi dai clasare, există destule elemente s-o faci, pe de altă parte, dacă vrei să tergiversezi soluția, găsești motive și pentru asta”, susțin sursele judiciare.
Carmen Iohannis a fost audiată ca martor în februarie 2019, într-o discreție totală, după ce mai fusese citată de două ori, însă nu se prezentase.
Prima dată s-a întâmplat în 15 noiembrie 2018, când a motivat că nu poate ajunge pentru că îl însoțea pe președinte în vizită în Marea Britanie. A doua oară s-a întâmplat pe 10 decembrie 2018, dar a cerut amânarea audierii invocând motive medicale. De atunci nu se mai știe nimic despre acest dosar.
Procurorul general interimar Bogdan Licu ar profita de ambiguitatea situației în dosarul care-l preocupă, ajutat de prevederea potrivit căreia o cercetare in rem poate dura oricât timp, potrivit legislației penale în vigoare. Două surse concordante susțin că acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ministrul justiției, Cătălin Predoiu, l-ar fi nominalizat pe Licu pentru postul de prim-procuror adjunct. După cum singur admitea, Predoiu nu a luat nici o decizie pentru viitoarele nume care vor conduce Parchetele fără să se fi consultat, în prealabil, și cu Klaus Iohannis.
Cine e, de fapt, procurorul Licu?
Bogdan Licu, un procuror apropiat atât de SRI, cât și de generalul SPP Lucian Pahonțu, îi poate vinde președintelui gogoașa că rezolvă el acel dosar, iar acesta ar fi un motiv bun să-l numească pentru următorii trei ani pe funcția de prim-procuror adjunct. Dacă Parchetul General ar da o soluție de clasare, Bogdan Licu și-ar pierde influența asupra președintelui.
Pe de altă parte, dacă tot cel care conduce în interimat Parchetul General ar dori să-l enerveze pe președinte sau să-i strice imaginea, i-ar mai putea cita soția pentru audieri de alte câteva ori, creând subiecte suculente de presă.
Un show mediatic care ar deveni stânjenitor pentru instituția prezidențială.
Dar Licu nu este procurorul de caz pentru acest dosar. Corect, e doar procuror ierarhic superior, însă unul interesat de “dosarul Carmen Iohannis” potrivit informațiilor oferite de cei doi oameni care ei înșiși știu dosarul și circumstanțele lui.
E posibil ca acest caz amânat la infinit să acționeze ca o pârghie pentru ca însuși președintele Klaus Iohannis să fie vulnerabil în fața unei grupări în care și Licu nu e decât unul dintre componenți.
Ceea ce se întâmplă mai multor “ținte”, ținute în șah ani buni prin dosare nerezolvate, i se întâmplă acum chiar șefului statului. Căci e foarte greu de făcut distincția dintre “serviciu” și “presiune” în cazul unui dosar neînchis. Limpede e doar că între aceste două extreme justiția nu e servită și cetățeanul nu e obiectiv tratat, nici măcar în cazul soției președintelui României.
Contactat pentru a-l întreba dacă a fost vreodată citat în acest dosar, notarul Radu Bucșa mi-a spus că nu dorește să comenteze. Potrivit surselor mele, el a fost deja audiat în dosar.
Ce este surprinzător în istoricul afacerii este că procurorul general interimar Bogdan Licu beneficiază de o imagine foarte bună în articolele site-ului Lumea Justiției, fiind lăudat foarte des.
“De data asta trebuie să îi felicităm pe procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii. Asta întrucât aceștia au luat o decizie înțeleaptă. Mai exact, au decis ca procurorul Bogdan Licu să fie cel care va conduce PICCJ după plecarea lui Augustin Lazăr”, scria luju.ro pe 19 aprilie 2019.
Mai mult, Răzvan Savaliuc, cel care a depus denunțul, poate cere Parchetului General informații despre stadiul dosarului, cine a mai fost audiat în dosar și cine nu, dar – culmea!- nu o face.
“Nu am cerut Parchetului General să văd care mai e situația dosarului, pentru că m-am resemnat. Și nici nu am mai făcut presiune publică. Aștept și eu o soluție în acest caz”, mi-a declarat jurnalistul luju, Răzvan Savaliuc.
Întrebat de ce este lăudat atât de des Bogdan Licu în articolele luju.ro, Savaliuc a declarat că “Licu a fost și criticat, dar, într-adevăr, este un procuror care a dat dovadă și de normalitate”.
Asupra lui Bogdan Licu planează acuzații multiple de furt academic și apartenența la masonerie. Nici una dintre teme nu l-a clintit pe ministrul Predoiu să-l propună pentru a ocupa funcția de prim-procuror adjunct pentru următorii trei ani. Cu un aviz doar consulativ din partea CSM, mingea finală revine președintelui Klaus Iohannis.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
