Predoiu a spus, la Bruxelles, că justiția noastră e digitalizată ca în UE, dar în PNRR recunoaștem că „performanța României e cea mai scăzută”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vineri, Cătălin Predoiu, a declarat, la întâlnirea miniștrilor justiției și internelor din UE, că „la digitalizare, sistemul judiciar din România nu este cu nimic mai prejos decât al altor state”, informează un comunicat al Ministerului Justiției.
Cuprins:
- Cum arată serviciile publice digitale din justiția din România: „lipsa de adaptare la cerințele actuale de digitalizare”
- E nevoie de „generalizarea probelor în format electronic”
- „Tehnologia veche din ECRIS IV” și nevoia de arhive digitale
- Cererile în justiție nu sunt bine centralizate
- „Soluție pentru anonimizarea hotărârilor judecătorești”
Prezent la Reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a Consiliului Europei, de vineri, 10 decembrie 2021, ministrul justiției din Guvernul Ciucă a spus, în fața omologilor săi, că în privința digitalizării sistemului judiciar România „nu este cu nimic mai prejos decât alte sisteme din ţările europene, judecătorii, procurorii şi grefierii români utilizează pe scară largă comunicările electronice, sistemul electronic de repartizare a dosarelor, audierile online, dosarul electronic”. Ministrul Predoiu a adăugat că „acest proces va continua”. Declarațiile de la Bruxelles au fost semnalate de Spotmedia chiar din comunicatul Ministerului Justiției.
România a trimis la Bruxelles, i-a fost aprobat și au venit primii bani pentru PNRR. Parte a PNRR este și Componenta 7: „Transformarea digitală a României”. PNRR este un plan făcut de România, guvernul a identificat problemele, care în ceea ce privește digitalizarea justiției, sunt enumerate ca fiind de ordinul zecilor.
Cum arată serviciile publice digitale din justiția din România: „lipsa de adaptare la cerințele actuale de digitalizare”
Justiția este dată, în PNRR, ca exemplu pentru problemele create, din cauza înapoierii sistemelor informatice, cetățenilor, firmelor, magistraților și tuturor celor care au nevoie sau lucrează în domeniul legii.
La pagina 56 scrie:
„În ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE, această situație find cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice și schimbarea mai multor guverne în ultimii patru ani”.
„În contextul actual, generat de pandemia de COVID-19, au fost accentuate și mai mult deficiențele serviciilor publice din educație, sănătate, finanțe publice și justiție, respectiv rigiditatea acestora și lipsa de adaptare la cerințele actuale în materie de digitalizare a serviciilor oferite”.
„În general, administrația publică este nevoită să depășească aspecte precum: procese de lucru birocratice, utilizarea documentelor preponderent pe hârtie, sisteme IT fragmentate/insulare, multe camere tehnice (data rooms) instalate în diverse autorități publice”.
E nevoie de „generalizarea probelor în format electronic”
La pagina 29 scrie:
„Transformarea digitală cuprinde mai multe măsuri integratoare și de suport prin care se urmărește generalizarea utilizării documentelor electronice, inclusiv a probelor în format digital, simultan cu accelerarea utilizării semnăturilor și sigiliilor electronice. Atingerea acestui obiectiv este condiționată și de o întărire a interoperabilității și securității cibernetice. Odată atins acest obiectiv crește schimbul de date pe plan național, precum și cooperarea transfrontalieră în materie civilă și penală. Accesul la justiție este urmărit și prin alte politici, precum optimizarea infrastructurii judiciare”.
„Tehnologia veche din ECRIS IV” și nevoia de arhive digitale
La pagina 31 scrie:
„• Pentru trecerea de la arhive fizice la cele digitale, se va face un studiu și un proiect pilot la nivel de sistem judiciar și se va planifica detaliat digitalizarea fondului arhivistic existent;
• Dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată, transcrierea automată (speech2text) și programare videoconferințe (inclusiv integrare cu ECRIS V), având în vedere și rezultatele unei analize privind soluțiile de realizare a transmisiunilor live a ședințelor de judecată, pe Portalul Instanțelor.
Concomitent, pentru a reduce riscul operațional al sistemului existent de gestionare a cazurilor (Sistemul electronic de informare a înregistrărilor judiciare, versiunea ECRIS IV) și pentru a introduce o alternativă modernă pentru accesul electronic al dosarelor de caz se va proceda la următoarele:
- reducerea numărului de servere de la aproximativ 270 de locații la 60 de locații «virtualizarea» (dar nu centralizarea completă, imposibil de realizat din cauza limitării comunicării datelor pe termen scurt și a tehnologiei vechi pentru ECRIS IV)”.
Cererile în justiție nu sunt bine centralizate
Justiția din România se remarcă prin fragmentare, numărul mare de baze de date separate, pe fiecare județ sau judecătorie, și prin problemele de acces greoi al cetățenilor, interoperabilitate și securitate cibernetică.
La pagina 32 scrie:
„Față de acestea, accelerarea și asigurarea unei tranziții ușoare la următoarea versiune a ECRIS (ECRIS V) devine un obiectiv strategic major. Astfel, scopul concret al «virtualizării și centralizării» propus în PNRR este îmbunătățirea tehnologică a infrastructurii IT a sistemului judiciar prin:
- creșterea capacității de transmisie a datelor în WAN (creșterea lățimii de bandă), necesară pentru buna funcționare a sistemului electronic de gestionare a cazurilor într-o configurație centralizată;
- asigurarea și capacitatea adecvată de procesare și stocare la nivelul tribunalelor și curților de apel pentru a centraliza cererile de justiție și a realiza o gestionare eficientă a resurselor IT în instanțe;
- creșterea securității și disponibilității serviciilor oferite publicului larg prin implementarea fișierului electronic național (fișier electronic)”.
„Soluție pentru anonimizarea hotărârilor judecătorești”
La pagina 32 scrie:
„Investițiile enumerate anterior vor crea premisele derulării facile și tranziției la nivel cross-sector și pentru o serie de aplicații precum:
• Generalizarea aplicațiilor/platformelor de tip document management în tot sistemul judiciar
• Generalizarea unei soluții tehnice destinate anonimizării hotărârilor judecătorești
Grup țintă: cetățenii care se adresează sistemului judiciar (pentru actul de justiție și informații din registrele naționale și alte date deschise), practicienii din sistemul judiciar: avocați, notari, executori, juriști/consilieri juridici, personalul autorităților din sistemul judiciar: Consiliului Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele de judecată, Ministerului Public și parchetele, Ministerul Justiției și autoritățile publice subordonate”.
Sunt doar câteva din exemplele din PNRR, pentru care România și Ministerul Justiției cer programe de zeci de milioane de euro, fiecare.
