Specialiștii explică psihologia jocului ”Balena Albastră”. Cum ajung copiii să vadă moartea ca pe o victorie

Citește și: 

• Cinci copii asfixiați la o școală după ce au jucat Balena Albastră. Un băiat, salvat înainte să se arunce de pe bloc
• Doi adolescenți s-au aruncat de pe o clădire cu 17 etaje din Chișinău. Ar fi practicat jocul „Balena Albastră”
• Jocul Balena Albastră | IGPR va demara o campanie de informare în rândul copiilor și tinerilor

Dacă în trecut curentul Emo determina adolescenţii să aibă manifestări  agresive la adresa propriului corp, vremurile noastre au generat un alt curent, mult mai periculos, prin care adolescenţii îşi iau propria viaţă pentru…a câştiga un joc de pe internet.  “Balena Albastră” este numele acestui joc stupid care a fost inventat de un tânăr de 21 de ani din Rusia pe nume Filipp Budeikin. Pe scurt, pe Facebook-ul ruşilor numit vKontakte, el provoacă adolescenţii în primă fază să se taie pe piele apoi să se sinucidă. Acest ultim act este  văzut ca şi câştigarea jocului. Bilanţul este cutremurător, 130 de adolescenţi au murit în acestă manieră.  Ce se află în mintea tinerilor, aflăm de la Psihologul Libertatea.

“Avem de-a face cu tineri cu personalităţi demonstrative, care caută să atragă atenţia asupra lor sau se victimizează şi se autocompătimesc pentru a capta interesul celorlalţi. Din punct de vedere psihologic au mari probleme în a conştientiza efectele acţiunilor lor. Adolescenţii ruşi au preluat de pe internet percepţia că azi mori, iar mâine te trezeşti cu capul mai limpede şi te bucuri de faptul că ai câştigat jocul. Aceşti tineri vor să se simtă învingători, sunt oameni care nu au avut o doză suficientă de reuşite în viaţă, iar cand simţi că nu ai câştigat aproape nimic în viaţă, tendinţa psihologică patologică este să priveşti moartea ca  pe o victorie. Acesta este efectul societăţii şi al părinţilor care  le repetă că ei nu sunt buni de nimic sau că nu au nicio valoare. Tinerii ajung să se gândească admirativ la durerea pe care le-o vor pricinui prin moartea lor tuturor celor care i-au făcut să se simtă ca şi cum nu ar fi în stare să câştige pariul succesului în viaţă. Creatorul jocului a speculat aceste tendinţe de autodistrugere ale adolescenţilor şi le-a dat reguli pentru a le face captivante. Desfăşurarea în sine a jocului capetează interesul şi oferă un scop bolnăvicios  tinerilor cu dezechilibru emoţional”, susţine psihologul.

Recomandări

Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”

Ce e de făcut? 

“Din câte am înţeles, chiar tânărul care a creat acest joc provine dintr-o familie total disfuncţională. Diferenţa este că el nu a aplicat supra lui ideea sa ci asupra celorlalţi tineri. Este înspăimântător cât de receptivi au fost aceştia la o idee destructivă precum acesta. Aici se văd din păcate limitele eficienţei psihologiei chiar dacă psihologii nu prea vor să  o recunoască. Societatea modernă în care unii au succes iar alţii nu, generează comportamente pe care acum le întâlnim pentru prima oară în istorie, cum ar fi si terorismul cu camionul în mulţime sau acest joc nenatural bazat pe tendinţele depresive ale lumii moderne. Vedeţi acum de ce e important să recunoşti oricui valoarea personală sau să le generezi copiilor sentimentul că ei sunt importanţi sau câştigători ai pariului cu viaţa. Cu excepţia explicaţiilor stiinţifice, detalii multe despre acest joc tembel nu ar  trebui să existe din abundenţă în mass media tocmai pentu că unii tineri nu disting între bine şi rău ci preiau doar ideea în sine. E înspăimântător ce pot face necunoaşterea, egocentrismul sau dorinţa de a fi un învingător în viaţă când singura pârghie pe care o ai la îndemână este autodistrugerea. Există şi o parte bună a faptului că acest joc a apărut la  ruşi şi nu în altă parte pentru că autorităţile din Rusia au o mai mare libertate de a interna în secţii psihiatrice pentru tratament, tinerii care  au intrat în joc dar nu l-au terminat şi pot face acest lucru fără voia acestora. În Europa ar fi mai greu pentru că teoretic nu au încălcat nicio lege.  În aceste cazuri decizia cu privire la sănătatea lor mintală nu mai poate aparţine potenţialilor sinucigaşi demonstrativi descoperiţi pe internet ci autiorităţilor”,  a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.

Psiologul Cezar Laurențiu Cioc

Urmărește-ne pe Google News