Soarele te arde şi după plajă! Radiaţiile acţionează încă patru ore după expunere

Problema este că, odată supraîncărcată cu energie, declanşează reacţii chimice în lanţ: energia este transferată la nivelul ADN-ului, unde provoacă mutaţii, deschizând calea cancerelor cutanate. Iar procesul distructiv nu ţine doar cât stăm la plajă, ci durează încă patru ore după ce am pus punct sesiunii de bronzare!

Efectele imediate ale arsurilor

20 de minute de expunere la soarele pârjolitor sunt de ajuns, susţin specialiştii, pentru a ne alege cu o arsură de gradul 1, manifestată prin eritem – pielea înroşită se albeşte sub presiunea degetului, apoi revine la culoarea înflăcărată. Fenomenul îşi face apariţia după plajă, în intervalul cuprins între 6 şi 24 de ore, şi este urmat de descuamare.

În cazul în care culoarea pielii virează spre roşu aprins şi devine caldă şi sensibilă (nu mai suporţi nici atingerea lenjeriei de pat), vorbim deja despre o arsură solară de gradul 2. Roşul violaceu al pielii, la două-şase ore după expunerea la soare, indică o arsură de gradul 3. Imflamată, dureroasă, deja gata să “năpârlească”, pielea îşi va recăpăta aspectul normal doar după patru-cinci zile de stat la umbră, aplicând creme cu efect antiinflamator, calmant.

Tipurile de arsuri amintite afectează celulele de bază ale epidermei, pielea nu se mai poate bronza uniform şi pot apărea minicicatrici gri. Cei care se încăpăţânează să stea la soare în aceste condiţii trebuie să ştie că oferă, cu fiecare ceas, ba chiar cu fiecare minut, un teren tot mai favorabil pentru apariţia tumorilor cutanate.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

… şi efectele pe termen lung

Pe termen lung, acţiunea soarelui asupra pielii este una cumulativă. Cu cât se contabilizează mai multe avarii, cu atât mai repede îmbătrâneşte pielea şi sporeşte exponenţial riscul de cancer cutanat.

Când şi cât te bronzezi fără riscuri

Dincolo de regula generală – să nu stai la soare între orele 10.00- 17.00 (nu, nu este exagerat, dacă ne gândim că, an după an, soarele este tot mai puternic şi că suntem sub imperiul orei de vară: ora 17.00 după ceas este ora 16.00 după soare) -, programul de plajă trebuie diferenţiat în funcţie de fototipul pielii.

Ce înseamnă asta: cu cât pielea este mai deschisă la culoare, cu atât mai redusă trebuie să fie expunerea în primele zile. Persoanele cu pielea foarte albă ar trebui să stea la soare doar 15 minute în prima zi, 20 de minute în cea de a doua, 25 de minute în ziua a treia şi tot aşa. Iar produsele de protecţie solară folosite trebuie să aibă indicele 50.

Atenţie sporită în zilele cu indice UV ridicat!

În sezonul cald, Administraţia Naţională de Meteorologie emite prognoza zilnică a nivelului indicelui de radiaţie UV pentru orele amiezii, în condiţii de cer senin. Indicele UV este o estimare a intensităţii radiaţiei ultraviolete a soarelui la suprafaţa pământului şi se calculează cu scopul de a ajuta populaţia să se protejeze de aceste radiaţii.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Valoarea indicelui UV este estimată în funcţie de concentraţia stratului de ozon, de localizarea geografică, de poziţia soarelui, de aerosoli etc. şi este calculată pe o scară de la 0 la 11+. Evident, cu cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât este mai mare riscul de leziuni cutanate şi oculare. 5 şi 6 sunt indici ridicaţi, 7 şi 8, indici foarte ridicaţi.

Ce alte avarii provoacă soarele în exces?

pot degenera în infecţii cutanate şi melanom (cancer de piele), expunerea la soare “fără cap” atrage după sine şi alte ponoase, cum ar fi agravarea tuturor problemelor dermatologice. Dacă ai aluniţe, negi şi/sau papiloame, trebuie să faci un control dermatologic amănunţit înainte de a poposi pentru prima dată pe plajă, atrage atenţia dr. Oana Clătici, medic primar dermatovenerolog.

Vizita la specialist te va ajuta să iei cele mai bune decizii privind expunerea la soare, pentru că doctorul poate depista eventualele afecţiuni, face “harta” aluniţelor periculoase, îţi spune ce tip de piele ai şi, în funcţie de asta, cât să stai la plajă fără a te pune în pericol.

Stai cu ochii pe aluniţe, negi şi papiloame!

Aluniţele sunt inofensive atâta vreme cât au o formă regulată şi nu îşi schimbă nuanţa, ci rămân maro sau cafenii. Însă dacă au o formă neregulată, culoarea nu este aceeaşi pe toată suprafaţa şi tind să se înnegrească în timp sau, mai rău, sângerează, există riscul să degenereze în melanom, un tip de cancer de piele foarte agresiv. Aceste detalii le poate observa medicul dermatolog, folosind dermatoscopul.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Negii care apar pe mâini, picioare, genunchi sau în talpă nu prea sunt luaţi în seamă. Dar dacă îşi schimbă forma, încep să se extindă, se înroşesc, se umflă sau devin dureroşi, nu mai este de glumit. Negii sunt o consecinţă a infecţiei cu virusurile HPV şi se pot înmulţi necontrolat. De aceea, este recomandat să apelezi la medicul specialist în dermatologie, care dispune de metode eficiente de tratament: electrocauterizarea, îngheţarea cu zăpadă carbonică ori laserul.

Medicul îţi va recomanda şi un tratament pentru stimularea imunităţii, pentru ca virusul să nu producă din nou efecte. Papiloamele sunt formaţiuni proeminente, produse tot de HPV. Maronii, roz sau incolore (în nuanţa pielii), plate sau reliefate, în general cu aspect de conopidă, papiloamele se înmulţesc până când ajung să producă disconfort. Dr. Oana Clătici ne atenţionează că, îndată ce am descoperit pe piele papiloame, trebuie să ne prezentăm la dermatolog, care le poate elimina cu ajutorul laserului.

Acneea pare să se amelioreze vara. În realitate însă este doar ascunsă sub bronz. Dacă ştii că ai un ten cu probleme, este indicat să eviţi expunerea la soare, pentru că pot apărea reacţii de fotosensibilitate. Medicul dermatolog îţi poate recomanda creme speciale.

Cum ne reparăm după vacanţă

devine foarte uscată. Din fericire, se poate repara uşor, prin aplicarea zilnică (chiar de două ori pe zi, la nevoie) a unei creme puternic hidratante. Tenul ridat este una dintre urmările bronzului în exces. Măştile cu efect de reparare sunt recomandate în acest caz; la fel, masarea delicată a zonelor cu probleme. O altă problemă cu care te-ai putea confrunta după vacanţa la mare este apariţia micozelor cutanate, a eczemelor şi a verucilor.

De exemplu, zonele mici, de culoare maronie, ivite mai ales la nivelul trunchiului şi care, după expunerea la soare, devin albe şi foarte inestetice, sunt rezultatul unei micoze, Pitiriazis versicolor. Pentru a le veni de hac, trebuie să mergi la medicul dermatolog, care îţi va recomanda tratamentul eficient.

Un alt motiv să-i faci o vizită medicului dermatolog îl reprezintă zonele hiperpigmentate maronii de pe obraji, frunte sau buza superioară, dar şi de la nivelul decolteului, de pe umeri, mâini sau gambe. Medicul îţi va recomanda cremele depigmentante potrivite, pe care le vei folosi o perioadă de minimum trei luni.

Ce strică UVA, ce strică UVB?

UVA reprezintă 95% din razele UV de la suprafaţa pământului. Ele sunt prezente şi pe timp noros, de la răsăritul soarelui până la la apus, în orice perioadă a anului. Sunt responsabile pentru procesul de degradare profundă a pielii – o îmbătrânesc şi îi alterează structura celulară.

UVB sunt radiaţiile solare care afectează stratul superficial al pielii. Sunt cele care ne bronzează, dar şi cele care ne ard, dacă stăm prea mult la plajă, şi care dau insolaţie. Ultravioletele (şi UVA, şi UVB) sunt reflectate de nisip, iarbă, apa mării, dar şi de zăpadă – de aceea ţi se recomandă folosirea unei creme cu protecţie UV când ieşi la schi, de exemplu.

Urmărește-ne pe Google News