Astfel, urinarea frecventă, senzaţia puternică de foame dar şi de sete, pierderea în greutate sunt manifestări care ar trebui să ridice semne de întrebare. Dacă ai vreunul dintre aceste simptome, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să consulţi un medic specialist în nutriţie şi diabet. Doctorul Laurenţiu Luca, directorul Clinicii Puls, te învaţă care sunt paşii pe care trebuie să-i urmezi.
Ce e diabetul?
Diabetul este o boală cronică, ce se caracterizează prin niveluri ridicate ale glucozei în sânge (hiperglicemie). Afecţiunea apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu o poate utiliza eficient pe cea de care dispune, pentru a ajuta celulele să preia glucoza din sânge şi să o transforme în energie.
Simptome
Ai slăbiciune musculară, sete excesivă, senzaţie de foame, tulburări de vedere, infecţii frecvente la nivelul pielii, al gingiilor, al vezicii şi al organelor genitale, probleme de concentrare sau te simţi lipsit de energie, obosit şi ai pierdut în greutate? Este posibil să fii suspect de diabet.
Primul pas pe care trebuie să-l faci este să vizitezi un medic pentru a stabili diagnosticul corect. Dacă simptomele arată că este posibil să suferi de această afecţiune, medicul recomandă teste de glicemie, iar în laborator se fac următoarele patru investigaţii: analiza urinei, a cantităţii de glucoză din sânge, analiza gradului de toleranţă la glucoză în sânge şi cea a nivelului de hemoglobină glicodilată.
Tipuri şi cauze
√ Diabetul de tip 1 sau diabetul juvenil, insulinodependent.
Reprezintă circa 10% din cazuri, este diagnosticat în general la copii sau la tineri de până la 30 de ani şi nu poate fi prevenit. Sistemul imunitar al diabeticilor de tip 1 distruge în totalitate celulele producătoare de insulină. Pentru a putea trăi, insulinodependenţii îşi asigură necesarul zilnic prin injecţii subcutanate. Dacă ar lua insulina pe cale orală, aceasta ar fi digerată.
√ Diabetul de tip 2 sau diabetul maturităţii, noninsulinodependent.
Reprezintă aproape 90% din totalul cazurilor de diabet şi are simptome înşelătoare, care pot trece neobservate foarte multă vreme, pentru ca, odată diagnosticată, boala să devină ireversibilă. Aceasta afectează, de regulă, persoanele de peste 40 de ani, supraponderale şi, din cauza hiperglicemiei, favorizează formarea unor depozite de reziduuri care obturează vasele sangvine.
Pe termen lung, acestea pot determina probleme oftalmologice, renale sau cardiace. Boala poate apărea ca urmare a unor leziuni inflamatorii la nivelul pancreasului, cauzate de alcool sau de malnutriţie, operaţii la pancreas, boli hepatice sau dereglări endocrine. Totodată, se poate transmite ereditar.
√ Diabetul gestaţional se poate manifesta în timpul sarcinii.
Este numit diabet gestaţional sau diabet zaharat tranzitoriu deoarece este doar temporar, se întâlneşte la aproximativ 5% din femeile însărcinate şi dispare la puţin timp după momentul naşterii, în aproape 90% din cazuri. Cauza apariţiei sale: în timpul sarcinii, funcţionarea pancreasului poate fi dereglată de hormonii placentari, care reduc efectul insulinei.
Terapia cu insulină, recomandată numai de către specialist
Insulina nu poate fi administrată oral, pentru că este descompusă de sistemul digestiv. Din această cauză, în cazul bolnavilor cu diabet de tip I, injecţiile cu insulină suplinesc cantităţile de insulină pe care organismul nu le produce în mod natural.
Potrivit doctorului Laurenţiu Luca, există mai multe tipuri de insulină, cu diferite mecanisme şi durate de acţiune, şi numai medicul diabetolog, în funcţie de tipul de diabet pe care îl aveţi, vă va recomanda tipul de insulină, dozele şi intervalul la care trebuie administrate.
De exemplu: poate fi administrată o singură injecţie pe zi, două sau trei. În cazul persoanelor care suferă de diabet de tip II, tratamentul ajută organismul să utilizeze mai eficient insulina pe care o produce sau stimulează pancreasul să producă mai multă insulină, ceea ce duce la scăderea glucozei din sânge. Se administrează tratament doar dacă schimbarea dietei nu duce la o scădere suficientă a glucozei în sânge.
Tratamentul şi controlul afecţiunii
Viaţa unui diabetic poate decurge în mod normal, dacă acesta respectă câteva reguli. Una dintre priorităţi este impunerea unui regim alimentar echilibrat. Orarul meselor, calitatea nutritivă a ingredientelor şi cantitatea alimentelor consumate joacă un rol important în menţinerea unei proporţii normale de zahăr în organism.
“În primul rând, este foarte important de reţinut că diagnosticul acestei afecţiuni trebuie pus de un medic specialist în boli de nutriţie sau diabet. Peste tot în ţară există centre teritoriale antidiabetice, unde bolnavii sunt înregistraţi şi ţinuţi sub observaţie. Atât tratamentul prin dietă, cât şi cel medicamentos sunt individualizate pentru fiecare diabetic în parte.
În plus, fiecare persoană care suferă de această boală beneficiază de medicaţie gratuită. În funcţie de tipul de diabet, există trei etape ale tratamentului: dieta, mişcarea şi medicaţia”, ne-a spus doctorul Laurenţiu Luca, directorul Clinicii Puls.
Exerciţiile fizice stimulează circulaţia
Exerciţiile care te fac să transpiri puţin şi să respiri din greu stimulează inima să pompeze sânge în tot organismul, intensificând astfel circulaţia. În acest fel îţi protejezi sistemul circulator, care poate fi afectat de diabet. Dacă nu eşti obişnuit cu exerciţiile fizice, dacă ai hipertensiune arterială asociată diabetului sau dacă eşti predispus(ă) la crize de hipoglicemie, este preferabil să cerei întâi sfatul medicului şi să depui un efort progresiv. Specialistul va stabili o grilă de exerciţii în funcţie de tipul de diabet de care suferi.
Dieta
În cazul diabetului de tip II, pentru a ţine sub control nivelul glucozei din sânge este necesar să schimbi regimul alimentar, să ai grijă ce mânânci şi ca mesele să fie regulate. În nici un caz să nu sari peste micul dejun! Regulile de bază sunt următoarele:
- reducerea grăsimilor şi a zahărului;
- creşterea consumului de carbohidraţi care se eliberează mai încet în sânge, de exemplu: orez, pâine integrală, paste fainoase şi cartofi;
- creşterea consumului de fibre. Acestea se găsesc în legume proaspete, cereale, fructe şi păstăi ca mazărea şi lintea. Îţi asigură un plus de vitamine şi minerale;
- alegerea cu grijă a proteinelor; consumă carne de pasăre, ouă, peşte sau produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsimi în locul cărnii de porc sau de vită;
- evită sarea, care poate agrava una dintre complicaţiile diabetului, şi anume hipertensiunea arterială.
fotografii: Shutterstock, Northfoto