La Haga am învins cu povestea castravetelui

“Un elev foloseşte singura lecţie pe care o ştie – despre castravete – pentru a răspunde la toate întrebările profesorului, indiferent despre ce sunt acestea. Astfel, întrebat ce este roşia, elevul răspunde: «O roşie este o legumă ca şi castravetele. Castravetele aparţine familiei curcubitaceelor şi are 90% apă». Apoi, profesorul îl întreabă pe elev ce este un cartof. Elevul răspunde: «Cartoful este o legumă ca şi castravetele, care are 90% apă».

Anecdota i-a sensibilizat pe judecătorii Curţii de Justiţie

Apoi profesorul îi cere elevului să îi spună ce ştie despre matematică. Elevul răspunde că «matematica este o ştiinţă, ca şi biologia, care se ocupă şi cu studiul legumelor, printre care şi castravetele, care are 90% apă». Aceasta este şi metoda Ucrainei în cazul de faţă. Orice aspect ar încerca Ucraina să justifice în această cauză, ea revine la acelaşi «castravete » – pretinsa predominanţă a ţărmurilor sale”.

Aşa a început pledoaria lui Bogdan Aurescu în faţa CIJ, luni, 15 septembrie 2008, pentru a susţine cauza ţării noastre asupra platoului continental. Faptul că a răspuns inconsistenţei de argumentaţie a Ucrainei cu o glumă, i-a sensibilizat pe judecători. România a avut câştig de cauză chiar mai mult decât spera. A luat 79,34% din cât a cerut.

Recomandări

Horia Teodorescu, șeful CJ Tulcea, partener și gazdă. Firma care a câștigat un contract de zeci de milioane de euro pentru refacerea portului și-a mutat sediul în apartamentul acestuia

Litigiul a costat 628.500 de euro

Bogdan Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973. Este doctor în drept internaţional şi licenţiat în istorie. A condus echipa care a câştigat, pentru România, procesul de la Haga împotriva Ucrainei. Aurescu e necăsătorit şi, deşi a devenit secretar de stat la Externe, continuă să locuiască într-un apartament din cartierul Militari şi să călătorească zi de zi cu metroul. Succesul său a fost umbrit de scandalul legat de privatizarea fără licitaţie a platoului continental românesc, în condiţii dezavantajoase pentru noi, chiar înainte de a fi câştigat la Haga. Pentru acest proces, România a cheltuit 628.500 de euro, mai puţin de jumătate din cât preconizase iniţial.

România a obţinut 9.700 de kilometri pătraţi

După al Doilea Război Mondial, România şi Uniunea Sovietică au avut o dispută permanentă asupra împărţirii platoului continental. Litigiul a fost moştenit de Ucraina, după 1991. Pentru că nu au putut ajunge la o înţelegere, din cauza unei zone de 12.200 de kilometri pătraţi sub care se află zăcăminte de petrol şi gaze naturale, România şi Ucraina s-au judecat la Haga. Din cei 12.200 de kilometri pătraţi de platou continental disputaţi, ţării noastre i-au revenit 9.700 de kilometri pătraţi, adică 79,34%. Restul a intrat în componenţa Ucrainei, conform deciziei de la Haga.

Urmărește-ne pe Google News