Dosarul „RICHRBT”: 17 firme și doi români vizați într-o anchetă ANAF privind o amplă rețea de evaziune fiscală și spălare de bani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dosarul în care este vizată o rețea de 17 firme implicate în numeroase acte de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional organizat a ajuns pe masa procurorilor, au transmis reprezentanții ANAF. Este vorba despre firma-fantomă care a raportat venituri de peste 3,6 miliarde de lei, având sedii în locații fictive, inclusiv într-o toaletă publică din București. Potrivit Recorder, aceasta a fost validată de ANAF.
Cuprins:
Tranzacții fictive în domeniul panourilor fotovoltaice
Investigația arată că rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonatã de doi cetățeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE.
Luni, 13 octombrie 2025, ANAF a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe privind o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani.
Ancheta A.N.A.F. s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalierã (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de douã persoane cu cetãțenie românã.
Investigația a fost demarată dupã ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.
Neplata TV și a impozitului pe profit
„Prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a aplicat măsuri asiguratorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. Totodatã, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totalã estimatã la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii”, au precizat reprezentanții ANAF într-un comunicat de presă.
Totodată, arată instituția, rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.
Mod de operare
Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica:
- preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivã de pãrți sociale;
- folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați;
- utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal;
- mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;
- deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime;
- folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.
În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase.
Venituri uriașe și sedii fictive
Recent, o investigație realizată de Recorder dezvăluie existența unei firme-fantomă care a raportat venituri de peste 3,6 miliarde de lei, având sedii în locații fictive, inclusiv într-o toaletă publică din București. Potrivit sursei, aceasta a fost validată de ANAF.
Obiectul de activitate al companiei este construcția de drumuri și autostrăzi. În bilanțurile financiare din ultimii ani, aceasta figurează cu venituri cumulate de 3,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 700 de milioane de euro. Firma este lider pe acest segment în România.
Totuși, verificările efectuate de jurnaliștii Recorder au scos la iveală falsuri în acte și sedii fictive. Sediul principal, de pe Bulevardul Charles de Gaulle nr. 16, este în realitate o toaletă publică. De asemenea, o situație similară este și la sediile secundare care sunt declarate de firmă la Registrul Comerțului. La adresele indicate fie nu sunt imobile, fie se suprapun cu alte entități.
Adresele care au fost declarate de RICHRBT 1 S.R.L., în anumite situații se suprapun cu puncte de lucru ale altor firme de construcții, neavând legătură cu firma.
Firma a făcut mai mulți bani decât Coca-Cola
Compania de construcții fantomă este printre cele mai bogate firme din țară. În spatele acesteia se află o preluare frauduloasă a unui butic de vinuri, clonarea site-ului companiei Construcții Erbașu S.A. și un personaj arestat preventiv pentru fraudă.
Firma Regional Infrastructure Company For Highways Roads Bridges and Tunnels S.R.L. (RICHRBT 1 S.R.L. ) este pe locul 64 în topul celor mai bogate firme din România pe anul 2023, după cifra de afaceri, fiind deasupra companiilor precum Coca-Cola, Engie sau Beko Romania S.A.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
