Începe Brexitul! Ce urmează pentru românii din Marea Britanie. Ce își doresc statele membre UE în timpul negocierilor

29 martie este ziua care va rămâne în istoria Europei drept ziua în care Marea Britanie a declanșat procedura de ieșire din Uniunea Europeană, la aproape nouă luni după ce britanicii au ales asta în cadrul unui referendum. Premierul Theresa May trimite astăzi o scrisoare către liderii UE, anunțând oficial că țara vrea să iasă din blocul comunitar. Acest demers va declanșa termenul legal de doi ani în care vor urma negocieri între UE și Marea Britanie.

În ceea ce privește celelalte 27 de state UE, acestea au priorități diferite – de la garantarea drepturilor cetăţenilor şi până la apărarea intereselor naţionale. Cu toate acestea, guvernele par să fie în general unite.

De partea cealaltă, Guvernul britanic încearcă să obțină un control cât mai bun asupra imigrației din UE, dar și ieşirea de sub jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie şi amânarea contribuţiilor importante la bugetul UE. Aceste priorități sunt cunoscute, fiind prezentate mai întâi în discursurile lui Theresa May, iar apoi confirmate în Cartea Albă privind Brexit.

În luna ianuarie, Theresa May anunța că Marea Britanie nu va mai fi membru al pieţei unice, că vrea un acord vamal pe comandă care să menţină o circulaţie ”fără fricţiune” a mărfurilor, dar şi că ar putea reduce impozitul pe profit.

Recomandări

Joe Biden ridică interdicția impusă Ucrainei de a folosi rachete de rază lungă americane pentru a lovi în interiorul Rusiei

În urma acestor precizări, celelalte 27 de state și-au revizuit pozițiile în cadrul negocierilor. Unele spun că vor să păstreze relații cât mai strânse cu Marea Britanie, altele abia își pot ascunde dorința de a pedepsi țara pentru că părăsește clubul, notează Bloomberg, care realizează o listă cu ce își dorește fiecare stat. Totuși, toate par să fie de acord că Londrei ar trebui să îi fie mai rău în afara Uniunii.

În contextul în care Marea Britanie ar putea să primească o factură de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru Brexit, în contul angajamentelor pe care Londra şi le-a asumat deja, diplomaţii se pregătesc de negocieri dificile.

Migranții UE din Marea Britanie, printre care și românii care muncesc în Regat, „își vor păstra beneficiile sociale”

Ce își dorește România în urma Brexit

Poziția României în dosarul Brexit a fost una clară. Țara noastră dorește să se asigure că acordul cu privire la ieșirea Regatul Unit garantează deplina protecție a drepturilor românilor din această țară.

Potrivit unei statistici a Oficiului Național de Statistică din Marea Britanie, numărul românilor și bulgarilor  (așa numitul grup A2, România și Bulgaria, țări care au aderat a UE la 1 ianuarie 2007) care lucrau în Regatul Unit, în perioada octombrie – decembrie 2016, s-a ridicat la 305.000 – românii și bulgarii nu sunt evidențiați separat în această statistică.

Recomandări

Minodora Ilie, fostul ginere al lui Mugur Isărescu și generali din armată și servicii, implicați în procesul dintre statul român și foștii angajați Petrom. Miza: 3 miliarde de euro

De altfel, preşedintele român Klaus Iohannis a insistat asupra importanţei unei negocieri cât mai curând posibil a aspectelor referitoare la drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie

Șeful statului și premierul britanic au vorbit despre acest aspect în luna octombrie, în cadrul unei întâlniri bilaterale, avute în marja Consiliului European. La finalul întâlnirii, Iohannis a afirmat că Theresa May i-a dat garanții că se va va implica „personal” pentru a nu exista „incidente” cu privire la românii din Marea Britanie după Brexit.

„Am găsit mare înţelegere. Doamna prim-ministru mi-a garantat că se va implica personal ca să nu existe astfel de incidente (care să îi privească pe români – n.r.), nici până la Brexit, nici după Brexit, urmând sigur ca multe alte detalii să fie discutate pe parcursul negocierilor care se vor purta între Marea Britanie şi UE 27”, afirma șeful statului, în luna octombrie.

Totodată, președintele român a afirmat că relaţia cu Marea Britanie este foarte importantă pentru România, mai ales din perspectiva parteneriatului strategic dintre cele două ţări. De astfel, Bloomberg subliniază că Guvernul român susţine continuarea unei cooperări strânse între UE şi Londra după Brexit.

Recomandări

Joe Biden ridică interdicția impusă Ucrainei de a folosi rachete de rază lungă americane pentru a lovi în interiorul Rusiei

Avertisment pentru românii din Marea Britanie, după Brexit: Autoritățile române îi îndeamnă să își rezolve actele de ședere

Ce își doresc celelalte state UE în negocierile privind Brexit

Austria – Viena își dorește ca Marii Britanii să îi fie mai rău după ce pleacă din blocul comunitar. Deși austriecii nu au probleme bilaterale grave, cancelarul Christian Kern a preconizat, într-un interviu acordat în februarie, o “dezbatere îndelungată” pe tema angajamentelor financiare ale Marii Britanii față de UE. El a afirmat că o factură de 60 de miliarde euro îi va dezamăgi pe britanici, în contextul în care tabăra Leave a promis că Brexitul va însemna economii.

Belgia – Bruxelles își dorește relații cât mai apropiate cu Londra după Brexit și a subliniat importanța unei negocieri comune a celor 27 de state UE. Premierul Charles Michel a afirmat că guvernele statelor membre UE trebuie să reziste tentanției de a purta negocieri paralele cu Marea Britanie. Guvernul belgian caută să promoveze o integrare mai mare, într-o Uniune cu mai multe viteze dacă este necesar şi să minimalizeze perturbările comerţului cu Marea Britanie.

Bulgaria – În timp ce doar 3% dintre exporturile bulgare sunt destinate Regatului, Sofia se află printre beneficiarii ajutoarelor pentru dezvoltare de la bugetul UE. Prin urmare, alături de protejarea drepturilor bulgarilor care trăiesc și muncesc în Regat, Bulgaria își dorește continuarea politicii UE de dezvoltare să continue și după ieșiera Marii Britanii din Regat.

Croația – țara este mai interesată de menținerea libertății de mișcare a cetățenilor care lucrează în marea Britanie. Guvernul de la Zagreb insistă că Marea Britanie nu ar trebui să obțină acces pe piața unică, dacă nu respectă cele patru libertări fundamentale europene.

Cipru – Având în vedere istoria și relațiile extinse cu Marea Britanie, Cipru este una dintre țările cele mai expuse Brexitului. Guvernul cipriot își dorește garantarea drepturilor cetățenilor săi din Regat și o tranziție şi o tranziţie fără fricţiuni la noua relaţie dintre UE şi Regatul Unit.

Cehia – Guvernul ceh dorește menținerea unor relații strânse cu Marea Britanie în domeniul comercial și al securității. În plus, Praga vrea, cât mai mult posibil, păstrarea relaţiile economice actuale.

Danemarca – Grupul de lucru danez cu privire la Brexit este însărcinat cu identificarea priorităților defensive și ofensive – care include protejarea exporturilor agricole și energetice către Marea Britanie, drepturi de pescuit în apele britanice și şi atragerea Agenţiei europene pentru medicamente de la Londra.

Estonia – Țara își dorește ”relaţii cât mai strânse şi mai bune posibil” cu Londra şi va depune eforturi în vederea menţinerii solidarităţii între cele 27 state UE în timpul mandatului la preşedinţia Uniunii, în a doua jumătate a acestui an. Estonia va depune eforturi în vederea altor forme de cooperare după ce cadrul UE nu va mai menţine relaţiile, potrivit lui Matti Maasikas,negociatorul-şef eston pentru Brexit. Acest lucru este valabil mai ales în domeniul Apărării, în contextul în care Londra trimite trupe în Estonia şi al mesajelor contradictorii ale administraţiei lui Donald Trump cu privire la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda – principa prioritate a Finlandei este asigurarea unității UE în timpul negocierilor priving divorțul Marii Britanii de UE. Guvernul finlandez este convins că fie şi un acces limitat pe piaţa unică necesită ca Londra să accepte cele ”patru libertăţi” şi caută oportunităţi în vederea unei aprofundări a integrării europene post-Brexit.

Franța – Parisul insistă asupra faptului că Marea Britanie nu poate să se aștepte la favoruri în timp ce iese din UE. Francezii își aleg anul acesta un nou președinte, iar candidații pentru fotoliul de la Palatul Elysee și-au anunțat pozițiile în acest dosar spinos. Astfel, Emmanuel Macron și Francois Fillon au promis negocieri dure. În plus, apelul lui Marine Le Pen la organizaera unui așa numit “Frexit” ar putea să determine UE să adopote o poziție și mai dură, pentru a determina Franța să nu aleagă o cale similară.

Germania – Berlinul a afirmat clar că Marea Britanie va “trebui să se mulțumească și cu mai puțin”, luând în considerare faptul că Theresa May nu s-a arătat interesată ca țara să rămână membru deplin al pieței unice. Guvernul german vrea să se asigure că se va ajunge la un acord, fără negocieri pe ușa din spate în domenii precum cel al construcțiilor de mașini și cel bancar.

Grecia – Principala îngrijorare a Atenei este comerțul, în special exporturile de produse agricole în Marea Britanie. Totodată, o altă prioritate este păstrarea statului social al studenților și angajaților greci din Regat.

Ungaria – Budapesta va încerca să păstreze relații comerciale strânse cu Londra, dar și, precum alte state din central-europene, păstrarea drepturilor cetățenilor care se află deja în Maera Britanie.

Irlanda – Dublin vrea o relație cât mai apropiată posibilă, de nivelul celei de dinainte de Brexit. Asta include o frontieră liberă cu Irlanda de Nord și o zonă comună de călătorie. Totodată, guvernul irlandez dorește ca Marea Britanie să aibă un acces cât mai mare la piața unică, deși insistă că Regatul să permită libera circulație a cetățenilor europeni.

Italia – Roma vrea să se asigure că cetățenii săi din Marea Britanie sunt tratați corect, premierul Paolo Gentiloni afirmând, în luna februarie, că este important ca “negocierile să nu fie distructive”.

Letonia – Prioritățile acestei țări sunt drepturile cetățenilor letoni case se află în Regat, alături de securitate și apărare. Letonia își dorește ca Marea Britanie să fie implicată în politica de securitate europeană.

Lituania –  Prima prioritate a Lituaniei este asigurarea drepturilor cetățenilor săi din Regat, urmată de păstrarea relațiilor comerciale.

Luxemburg – Țara vrea menținerea legăturilor economice cu Marea Britanie, dar și consolidarea relațiilor cu City (cartierul financiar londonez – n.r.) după ce ieșiera țării din UE.

Malta – Țara, care deține președinția UE în prima parte a anului 2017, vrea ca acordul privind Brexitul să fie “drept”, însă “înțelegerea nu poate fi superioară calității de membru”, după cum a spus premierul Joseph Muscat, într-un interviu acordat Bloomberg.

Olanda – Guvernul olandez este cel mai atent privind protejarea acordurilor comerciale și acordurile privind securitatea. În același timp, vrea să limiteze cât mai mult pagubele pe care divorţul le va produce ambelor părţi.

Polonia – Comunitatea poloneză este cea mai mare privind migranții UE din Marea Britanie, prin urmare, nu este suprinzător, că Varșovia își dorește apărarea drepturilor celor aproape un milion de polonezi care trăiesc şi muncesc în Regat.

Portugalia – Lisabona își dorește protejarea drepturilor cetățenilor europeni în Maera Britanie, dar și păstrarea relațiilor bilaterale cu Regatul Unit.

Slovacia – Guvernul slovac va lupta pentru protejarea drepturilor celor migranților UE din Marea Britanie, premierul Robert Fico afirmând că discuțiile privind Brexit trebuie să prevină crearea unei “clase de cetățeni de mâna a doua”, care să fie alcătuită din cetăţeni ai statelor membre UE care se află în prezent în regat.

Slovenia – Țara insistă că UE trebuie să fie fermă în timpul negocierilor, temându-se că, o altă abordare, ar putea să impulsioneze mișcările naționaliste din alte țări membre ale blocului comunitar. Totodată, Guvernul de la Ljubljana își dorește ca ieșirea Marii Britanii să aibă un impact minim asupra bugetului UE.

Spania – Cea mai importantă prioritate este risipirea incertitudinilor pentru cei peste 130.000 de spanioli care trăiesc în Marea Britanie, precum și pentru cei 800.000 de britanici care trăiesc în Spania cel puțin o parte a anului. Madrid vrea și menținerea comerțului, a turismului și a investițiilor, acestea fiind priorități exențioale pentru Spania, care se luptă pentru reducerea deficitului bugetar. Totodată, Spania și-a reiterat poziția privind o împărțire a suveranității asupra Gibraltarului.

Suedia – Cea mai mare îngrijorare a țării este că ieșirea Marii Britanii ar putea duce la o creștere a nivelului contribuțiilor celorlalte state din UE. În același timp, însă, guvernul de la Stockholm a spus că țările UE ar trebui să evite lansarea unor negocieri individuale, care ar putea supune unui risc poziția blocului comunitar în acest proces.

Ce se va schimba în Uniunea Europeană în urma Brexitului

În urma divorțului dintre Marea Britanie și UE, viitorul blocului comunitar a fost readus în atenția liderilor de la Bruxelles și nu numai. Astfel, aceștia au început să discute despre scenarii privind viitorul UE, iar varianta unei Europe cu mai multe viteze este cea agreată de statele din vestul blocului.

Pe 25 martie, liderii europeni au semnat o declarație de unitate și au reînnoit angajamentul european, la Roma, în acelaşi loc unde cele şase ţări fondatoare au semnat în urmă cu şase decenii Tratatul de la Roma – piatra de temelie a Comunităţii Economice Europene şi a UE.

De asemenea, în urma votului pentru Brexit, liderii UE vorbesc de o unitate reînoită între restul de 27 de state membre. În plus, sondajele sugerează că susţinerea populară pentru UE este în creştere. Încercările serioase urmează să apară în timpul negocierilor, având în vedere prioritățile diferite ale guvernelor. În plus, blocul comunitar va trebui să facă faţă şi altor ameninţări cu retragerea, ce vor marca procesul de luare a deciziilor în următorii ani, relatează Reuters.

Bugetul Uniunii Europene după Brexit

Fără Marea Britanie, Bruxelles-ul va avea cu circa 16% mai puțin de oferit în ceea ce privește bugetul UE. Transferul de fonduri de la Bruxelles este însă extrem de important pentru țările din est. În aceste condiții, este posibil să urmeze o luptă între Est și Vest în legătură cu următorul exerciţiu bugetar, ce va începe în 2021 şi ar urma să dureze şapte ani.Pe termen scurt, va exista şi o luptă cu Londra privind ce sumă trebuie să vireze UE în momentul plecării – Regatul ar putea avea de achitat o factură de aproximativ 60 de miliarde de euro.

Urmărește-ne pe Google News