A murit Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat al SUA. Avea 84 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat american, care a contribuit la gestionarea politicii externe occidentale după Războiul Rece, a murit miercuri la vârsta de 84 de ani. Decesul ei a fost confirmat de familie pe contul de Twitter al fostului politician, dar și printr-un e-mail adresat personalului Albright Stonebridge Group, o firmă de strategie globală fondată de Albright, relatează CNN.
Albright a condus Depatamentul de Stat în administrația președintelui Bill Clinton din 1997 până în 2001.
„Cu inima frântă vă anunțăm că dr. Madeleine Albright, cel de-al 64-lea secretar de stat al SUA și prima femeie care a ocupat această funcție, a murit astăzi”, se arată într-un comunicat postat pe contul ei de Twitter de către familie. „Cauza a fost cancerul. A decedat înconjurată de familie și prieteni. Am pierdut o mamă, o bunică, o soră, o mătușă și o prietenă iubitoare.”
Below is a statement from the family of @Madeleine: pic.twitter.com/C7Xt0EN5c9— Madeleine Albright (@madeleine) March 23, 2022
Albright a fost o figură centrală în administrația președintelui Bill Clinton, fiind mai întâi ambasador al SUA la Națiunile Unite, înainte de a deveni cel mai important diplomat al națiunii în al doilea mandat al lui Clinton. Ea a susținut extinderea NATO, a militat pentru ca alianța să intervină în Balcani pentru a opri genocidul și epurarea etnică, a căutat să reducă răspândirea armelor nucleare și a susținut drepturile omului și democrația pe tot globul, amintește CNN.
Într-un articol de opinie, publicat în New York Times luna trecută, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Albright a argumentat că liderul rus Vladimir Putin ar face „o eroare istorică” dacă va invada Ucraina și a avertizat cu privire la costurile devastatoare pe care le va suporta Rusia.
„În loc să pregătească calea Rusiei către măreție, invadarea Ucrainei ar asigura infamia domnului Putin, lăsându-și țara izolată diplomatic, infirmă economic și vulnerabilă strategic în fața unei alianțe occidentale mai puternice și mai unite”, a scris Albright.
Albright și războiul din Iugoslavia
Cariera sa în fruntea Departamentului de Stat se confundă cu eforturile ei de a pune capăt violenței în Balcani. Ea a avut o intervenție crucială în a-l convinge pe Clinton să intervină în Kosovo în 1999 pentru a preveni un genocid împotriva etnicilor musulmani de către fostul lider sârb Slobodan Milosevic. Decizia ei s-a bazat pe eșecul anterior al administrației Clinton de a pune capăt genocidului din Bosnia.
Destrămarea Iugoslaviei comuniste în mai multe state independente, inclusiv Serbia și Muntenegru, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina și Macedonia, în anii 1990 a generat conflicte marcate de vărsare de sânge nemaivăzute pe continent de la al Doilea Război Mondial. Termenul de „curățare etnică” a devenit sinonim cu Bosnia, unde forțele sârbe loiale lui Milosevic au încercat să creeze un stat separat, prin eliminarea populației civile nesârbe.
Administrația Clinton nu a intervenit până la masacrul de la Srebrenica din 1995, când sârbii au ucis 8.000 de bărbați și băieți musulmani, ceea ce a dus la Planul de pace de la Dayton, intermediat de SUA. Dar când Milosevic a încercat apoi să-și mute planul etno-naționalist în Kosovo, administrația Clinton a adunat o coaliție pentru a-l împiedica să repete ce s-a întâmplat în Bosnia.
Albright l-a acuzat pe Milosevic că a creat „o atrocitate de proporții biblice” în „dorința sa de a extermina un grup de oameni” - majoritatea musulmană din Kosovo. Ea a fost criticată aprins la Washington la acea vreme, unii numind atacurile aeriene ale NATO drept „Războiul lui Albright”, în timp ce alții au acuzat-o că a apreciat greșit intențiile lui Milosevic.
În acest scop, Albright a spus în 1999: „Îmi asum întreaga responsabilitate, împreună cu colegii mei, pentru că am crezut că este esențial pentru noi să nu stăm pe loc și să privim ce plănuia să facă Milosevic”, adăugând că „nu putem să stăm și să privim crimele împotriva umanității”.
În cele din urmă, coaliția condusă de SUA a oprit agresiunea sârbă, iar Kosovo și-a declarat independența în 2008.
„Cel mai mare regret”
Efortul a contrastat cu opoziția administrației Clinton față de acțiunile internaționale de a opri genocidul din 1994 din Rwanda. Pe vremea când Albright reprezenta SUA la ONU, administrația Clinton, bântuită de eșecul militar din Somalia cu un an mai devreme, a susținut retragerea majorității trupelor ONU din Rwanda în primele zile ale genocidului. Măcelul care a urmat a dus la uciderea a peste 800.000 de etnici tutsi de către extremiști hutu.
Câțiva ani mai târziu, Albright avea să numească această decizie „cel mai mare regret al ei”.
La sfârșitul celui de-al doilea mandat al lui Clinton, Albright a participat și la discuții nereușite pentru a promova pacea între israelieni și palestinieni, care au fost urmate de o a doua explozie de violență în regiune. Ea a făcut, de asemenea, parte din efortul de a convinge Coreea de Nord să-și abandoneze programul nuclear prin discuții cu Kim Jong Il, efort care a fost abandonat de George W. Bush.
Mandatul lui Albright ca secretar de stat a fost, de asemenea, marcat de bombardamentele Al-Qaeda asupra ambasadelor SUA din Kenya și Tanzania, care au ucis 224 de persoane. Ea a numit atacul drept „cea mai grea zi” a mandatului ei, dar a respins criticile conform cărora atacurilor ar fi trebuit să ducă la o acțiune mai dură a SUA împotriva grupării teroriste care mai târziu avea să comită atacurile teroriste din 11 septembrie.
„Ar fi fost foarte greu, înainte de 9/11, să fi convins pe cineva că o invazie a Afganistanului este potrivită”, a spus Albright în fața Comisiei 9/11, în 2004. „Cred că a fost nevoie de un megașoc, din păcate, de 9/11, pentru a-i face pe oameni să înțeleagă amenințarea considerabilă (n.r. - cu care ne confruntăm).”
După mandatul său ca secretar de stat, Albright a fost președintă a Institutului Național Democrat pentru Afaceri Internaționale din Washington, din 2001 până la moartea ei, și a predat la Universitatea Georgetown.
A fost, de asemenea, o autoare prolifică, scriind mai multe cărți, inclusiv una de memorii în 2003, intitulată „Madam Secretary”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
