Amendă de 71 de milioane de euro de la Consiliul Concurenței pentru mari companii farmaceutice producătoare de imunoglobuline
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul Concurenţei acuză cinci companii farmaceutice și o asociație a producătorilor din Belgia că au adoptat „o strategie coordonată” pentru a limita și chiar întrerupe aprovizionarea pieţei româneşti cu imunoglobuline, în scopul de a presa statul să suspende taxa clawback, prin care producători întorc statului o parte din profit.
Ancheta Consiliului Concurenței a început în 2018 și vizează fapte petrecute între 2015 și 2018. Astăzi, instituția a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a decis sancționarea cu amenzi în valoare totală de 71 de milioane de euro pentru cele 6 entități.
Acestea sunt:
- Baxalta Gmbh, Elveţia: 109.372.066 de lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 de lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 de lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 de lei;
- Octapharma AG, Elveţia: 125.181.860 de lei;
- PPTA (Asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice) Belgia: 375.521 de lei.
Decizia Consiliului Concurenței poate fi atacată la Curtea de Apel.
„Aceste companii și-au coordonat comportamentul într-un efort de a negocia cu statul român termeni mai favorabili pentru produsele lor. Companiile erau nemulțumite de prețul care era oferit în România și în special de faptul că exista o reducere, așa-numita taxă clawback”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președinte Consiliului Concurenței, marți într-o intervenție la Digi 24.
- Taxa clawback este o plată pe care o fac producătorii de medicamente și reprezintă un procent din marja de profit pe care aceștia îl obțin din comercializarea medicamentelor compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări.
Președintele Consiliului Concurenței a explicat în intervenția sa că instituția pe care o conduce nu contestă dreptul vreunei companii de a decide cum își vinde produsele, însă le acuză că s-au asociat ca să-și crească puterea de negociere.
„Problema este că aceste companii, în loc să ia deciziile individual, selectiv, pe un parcurs de câțiva ani au retras anumite produse de pe piața din România, realizând o presiune în opinia publică de a schimba regulile. Ceea ce nu au voie să facă este să se asocieze ca să-și crească puterea de negociere față de statul român”, a spus Bogdan Chirițoiu.
Acesta a explicat faptul că investigația a început în urma unor sesizări primite de Consiliul Concurenței. Instituția din România a fost ajutată în demersul său de autoritățile de concurență din Belgia și din Italia. „Ei ne-au asistat ca să obținem dovezi de la sediile din Belgia și Italia de la una dintre companiile investigate”, a mai spus Chirițoiu.
„Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului european de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională”, a mai transmis Consiliul Concurenței, în comunicat.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/02/amenzi-imunoglobuline-feb-2021.pdf"]
Rudele pacienților au ieșit în stradă, în timpul crizei din 2017-2018
Pacienții cu boli rare din România - imunodeficiențe primare și boli autoimune - au fost grav afectați, în perioada 2017-2018, de criza imunoglobulinei, care a debutat în primăvara anului 2017 și s-a întins până în primăvara anului 2018.
În timpul crizei din 2017-2018, rudele pacienților rămași fără tratament au ieșit în stradă și au protestat în fața sediului Ministerului Sănătății.
Și în 2021, la începutul lunii iunie, 11 spitale mari din România au rămas fără imunoglobulină, iar unitățile medicale au făcut solicitări de urgență pentru a face rost de tratament.
Printre cele 11 spitale rămase fără imunoglobulină se numărau Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Obstretică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu”, Spitalul de Pediatrie Ploiești, Spitalul Clinic Județean Constanța.
Ce este imunoglobulina
Imunoglobulinele sunt substanţe obţinute din plasmă sangvină umană. La nivel mondial sunt doar câţiva producători care adună plasmă din mai multe ţări, din care fac imunoglobuline. Plasma, prelucrată de la donatori, conţine anticorpi care protejează organismul împotriva bolilor.
Imunoglobulina ajută pacienţii cu boli care afectează sinteza propriilor anticorpi sau care iau tratament pentru diferite tipuri de cancer și leucemie. Este, de asemenea, folosită în tratamentul pentru anumite forme de cancer care blochează sinteza de anticorpi.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
