Bătute și violate de angajatori | Până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiții de sclavie în sudul Italiei

“În fiecare noapte, de aproape trei ani, Nicoleta Bolos stă aproape trează pe o saltea murdară într-o încpăere din provincia siciliană Ragusa, așteptând să audă pași în fața ușii. Pe măsură ce orele trec, ea se pregătește pentru momentul în care ușa se va deschide (…) Singurul lucru de care se teme mai mult decât sunetul fermierului la ușă este amenințarea că își va pierde slujba. Așa că a îndurat fiecare noapte de viol și bătăi, în timp ce soțul ei bea până își pierdea cunoștința”, așa începe reportajul celor de la The Observer despre drama femeilor care sunt exploatate în sudul Italiei.

“Prima dată, soțul meu a fost cel care mi-a spus că trebuie să fac asta. Proprietarul fermei unde am fost angajați voia să se culce cu mine, iar dacă refuzam nu ne mai plătea și ne dădea afară”, a mai spus Nicoleta Bolos.

“Am crezut că a înnebunit, însă când am refuzat, m-a bătut. Așa că a trebuit să fac tot ce spunea șeful nostru să fac – era singura modalitate în care ne puteam păstra locurile de muncă. Când angajatorul a venit, m-a amenințat cu o armă. A spus că dacă mă mișc, o să mă împuște în cap”, a continuat românca.

În perioada petrecută la fermă, românca a povestit că angajații au stat în condiții mizere și au fost hrăniți cu mâncare de pisiciă. Noaptea, Nicoleta și alte românce erau adesea violate și abuzate.

Recomandări

„Regizorul morţii”: Povestea lui Sergiu Bahaian, afaceristul care a comandat uciderea a trei oameni. Doi dintre ei au fost îngropaţi de vii

“Când am venit aici, am crezut că este o muncă dificilă, însă decentă, într-o altă țară europeană. Am sfârșit prin a fi sclave”, mai spune femeia.

Organizația italiană pentru drepturile migranţilor Proxyma Association estimează că mai mult de jumătate dintre româncele care lucrează în serele din sudul Italiei sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor. Aproape toate lucrează în condiţii de muncă forţată şi exploatare severă. Mai precis, până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiții de sclavie, în regiunea Ragusa.

„Aceste femei lucrează ca sclave pe câmp şi ştim că sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor şi serelor, din cauza subjugării lor psihologice”, a explicat comandantul Carabinieri din Sicilia, Guido Volpe. “Nu este uşor să investighezi sau să opreşti acest lucru, pentru că femeilor le este, în majoritatea cazurilor, prea frică să vorbească”, a adăugat el.

Multe dintre românce lasă în ţara de origine copiii, dar și familiile pe care le întreţin şi se simt obligate să face alegeri disperate.

“De unde vin eu, din Moldova românească, nimeni nu are un loc de muncă”, a explicat Nicoleta Bolos, în timp ce o alăptează pe fiica sa în vârstă de cinci luni, într-un depozit întunecat de la o fermă din provincia Ragusa. “Salariul mediu acolo este de 200 de euro pe lună. Aici poţi face mult mai mult, chiar dacă suferi”, a adăugat ea.

Recomandări

George Simion, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Îi curățăm direct dacă le dau numele” | EXCLUSIV

Româncele, obligate să lucreze în căldură extremă – fără apă

Jurnaliştii de la The Observer au discutat cu 10 românce care lucrează la ferme din Ragusa. Toate au vorbit despre agresiuni sexuale şi exploatare, inclusiv despre cum munceau câte 12 ore pe zi, în căldură extremă, fără apă, fără a fi plătite. Ele sunt obligate să trăiască în condiţii degradante şi insalubre, în clădiri izolate.

Profesorul Alessandra Sciurba de la Universitatea Palermo, coautorul unui raport din 2015 despre abuzurile la care sunt supuse româncele în Sicilia, afirmă că situația s-a înrăutățit acum.

“Femeile ne spun că sunt nevoite să migreze pentru a se asigura că fiii lor nu vor trăi în sărăcie completă în România, dar ele sunt obligate să rabde condiţii îngrozitoare şi abuzuri”, a afirmat ea. “Nu sunt alte locuri de muncă, ne-au spus femeile, aşa că, pentru a le asigura traiul familiilor lor, au simţit că trebuie să accepte acordul. Este o alegere conştientă pe care au făcut-o. Ceea am văzut nu este altceva decât muncă forţată şi trafic de persoane, aşa cum sunt definite de Organizaţia Internaţională a Muncii a ONU, a continuat Alessandra Sciurba.

Procurorul Valentina Botti lucrează la mai multe dosare privind agresiunile sexuale și exploatarea prin muncă împotriva fermierilor. Aceasta afirmă că acuzurile la care sunt supuse româncele reprezintă un “fenoment enorm”.

Recomandări

Bărbat achitat definitiv după ce a filmat trei femei în toaleta unei clinici medicale din București. Judecători: dreptul la viață privată nu e protejat în WC-uri publice

“Răpirile, agresiunile sexuale şi ţinerea oamenilor în condiţii de sclavie reprezintă trei infracţiuni majore pe care le-am detaliat în anchetele noastre de până acum”, a subliniat ea.

“Vorbim despre posibil mii de femei românce victime ale unor abuzuri grave. Foarte puţine femei își mărturisesc poveștile. Cele mai multe dintre ele acceptă abuzul ca pe un sacrificiu personal pe care trebuie să îl facă, dacă vor să îşi păstreze locurile de muncă. Implicaţiile pierderii locurilor de muncă pentru multe dintre ele sunt devastatoare”, a continuat Valentina Botti.

Românca Eliza, în vârstă de 45 de ani, a simțit că nu a avut de ales atunci când șeful ei a împins-o magazie, în prima ei zi de muncă.

“Am încercat să fug, dar mi-a spus clar că, dacă nu fac acest lucru, va trebui să plec. Au fost luni de zile în care nu am avut de muncă, așa că dacă voiam să stau în Italia, trebuia să accept asta”, a povestit ea.

Tot mai multe românce ajung să facă avort

Creşterea enormă a româncelor care fac avort în Sicilia este alarmant pentru medici şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, mai scrie sursa citată. Potrivit Proxyma, deşi româncele reprezintă 4% din femeile din provincia Ragusa, ele fac 20% dintre avorturi. Ausilia Cosentini, coordonatoarea unui proiect care le oferă asistență româncelor, spune că de multe ori femeile vin însoțite de angajatorii lor.

Condițiile de muncă sunt foarte periculoase, în unele cazuri. O tânără româncă a povestit că s-a îmbolnăvit după ce a fost nevoită să lucreze cu substanțe chimice, fără să poarte haine de protecție.

În unele cazuri, condiţiile de muncă sunt foarte periculoase. O tânără a spus că s-a îmbolnăvit pentru că a fost nevoită să lucreze cu substanţe chimice fără costum de protecţie. “A trebuit să manipulez alimente acoperite cu pesticide şi m-am îmbolnăvit grav. Tuşeam şi nu puteam să respir”, a povestit ea.

“Eram însărcinată şi am început să mă simt rău, apoi am născut când eram însărcinată în cinci luni. Medicii au spus că a fost prematur, din cauza muncii şi că (bebeluşul – n.r.) va avea, probabil, sechele cerebrale din cauza substanţelor chimice”, a adăugat femeia.

Cele care ajung să depună plângere pentru abuzurile suferite nu își mai găsesc de muncă în alte părți, notază jurnaliștii.

„Am lucrat cu soţul meu în sere, iar proprietarul a vrut să se culce cu mine”, povesteşte Gloria, în vârstă de 48 de ani. “Am refuzat şi m-a concediat. Am depus plângere la poliţie, dar de atunci nu îmi mai găsesc de muncă. Ceilalţi proprietari de ferme ştiu că am mers la poliţie şi nu vor să lucrez pentru ei”, a adăugat ea.

Nicoleta Boloș a avut parte de alt deznodământ. Ea a fugit de la fermă și și-a părăsit soțul, însă a rămas fără loc de muncă. Ea nu a mai putut să le trimită bani celor doi copii pe care îi lăsase în țară. Până când prietenii ei au strâns suma de bani necesară să ia un autocar spre țară, Nicoleta a pierdut custodia celor doi copii. Acum, aceștia trăiesc cu unchiul din partea tatălui, iar de atunci ea nu i-a mai văzut. Cu toate acestea, în ciuda abuzurilor la care a fost supusă, femeia s-a întors să muncească în Ragusa. De când s-a întors în Italia, Nicoleta Bolos a cunoscut un alt român, cu care a făcut doi copii.

Româncele sunt plătite de trei ori mai puțin decât salariul cerut de lege

Oportunităţile de angajare în Ragusa sunt numeroase. În ultimii ani, exporturile italiene de fructe şi legume au crescut şi au ajuns în prezent la circa 366 de milioane de euro pe an. O mare dintre ele provin din cele 5.000 de ferme din provincia Ragusa.

Agricultura italiană depinde, de mulţi ani, de migranţi. O organizaţie agricolă estimează că circa 120.000 de migranţi lucrează la fermele din sudul Italiei. Numărul româncelor care lucrează în Sicilia a crescut enorm în ultimul deceniu. Potrivit cifrelor oficiale, numai 36 de românce lucrau în provincia Ragusa în 2006. Anul acesta, numărul lor a depășit 5.000.

Potrivit legii italiene, proprietarii de ferme trebuie să le ofere angajaţilor sezonieri contracte oficiale şi un salariu zilnic de minim 56 de dolari pentru ziua de muncă de opt ore. “Femeile românce sunt plătite de trei ori mai puţin decât salariul cerut de lege şi majoritatea nu au contracte legale”, afirmă un lider al sindicatului CGIL, cel mai mare din ţară, Giuseppe Scifo. Multe dintre femeile cu care au discutat jurnaliştii britanici spun că rareori sunt plătite cu mai mult de 20 de euro pe zi.

Zeci de cazuri, un singur fermier condamnat

Cu toate acestea, autorităţile nu au nici motivaţie politică, nici economică să ia măsuri şi să pună capăt abuzurilor. Cu toate că sunt zeci de cazuri deschise, un singur fermier a fost condamnat până acum pentru condamnarea româncelor.

“Problema este că fermierii nu sunt bogaţi”, a mai spus Scifo. “Dacă proprietarii îşi plătesc muncitorii cu salariul legal, ar pierde prea mulţi bani, iar întreaga economie agricolă a provinciei va face implozie. De aceea autorităţile ignoră problema şi de ce este greu ca cineva să ia măsuri pentru a pune capăt”, a adăugat el.

Cât despre Nicoleta Bolos, ea spune că a decis să-și facă publică povestea, într-o încercare de a face dreptate atât pentru ea, cât și pentru celelalte românce care au avut parte de o soartă similară.  “Uitați-vă cum trăim. Asta este viața noastră, însă. Nu o să-mi pierd din nou copiii. Ei sunt motivul pentru care am trecut prin asta, motivul pentru care am devenit o sclavă”, spune românca, arătând spre camera în care locuiește acum.

“Vreau ca oamenii să știe ce se întâmplă“, conchide ea.

Urmărește-ne pe Google News