Declarațiile de interese ale soților și sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” au fost declarate neconstituționale de CCR

UPDATE 15:20 După decizia CCR, Dominic Fritz anunță că drumul său va continua la CEDO

Dominic Fritz, liderul USR și primarul municipiului Timișoara, a precizat în urma deciziei CCR că „majoritatea PSD” din instituție în loc „să oprească un brutal abuz de putere”, l-ar fi „validat”.

„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea. Nevoia mafiei privilegiaților de a scăpa de mine îi face să acționeze disperat până într-acolo încât demolează bazele democrației. Un stat de drept care există doar atunci când PSD își dorește, nu mai este stat de drept”, a precizat, luni, Dominic Fritz.

El anunță că „drumul” său „continuă la CEDO”. „Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a precizat el.

Primarul a amintit și în ce a constat conflictul de interese pentru care a fost găsit vinovat de instanță

„Vă amintesc că «fapta» mea a fost să semnez o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate înainte să ajung primar. Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese…”, a spus Dominic Fritz.

UPDATE 14:55 CCR a pronunțat decizia pe Legea ANI

Curtea Constituțională a decis că sintagma privind partenerii de viață ai demnitarilor și publicarea declarațiilor de interese ale soților sunt neconstituționale, fiind admise parțial contestațiile pe Legea ANI.

În schimb, judecătorii au menținut ca fiind constituțională încetarea de drept a funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, în cazul aleșilor aflați în stare de incompatibilitate sau conflict de interese. În urma deciziei, Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, ar putea să-și piardă mandatul.

Astfel, la dosarele pe integritate conexate, cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstitutională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

De asemenea, cu unanimitate, a fost declarata neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare a soțului/sotiei, si cu majoritate a funcționarilor/demnitarilor vizati de lege.

Nu în ultimul rând, cu majoritate, a fost declarată constituțională încetarea de drept a funcției/demnitatii publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în ceea ce privește aleşii locali aflaţi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese dovedit înainte de intrarea în vigoare a legii.

UPDATE 12:40 Schimbare de raportor la CCR în speța ANI

Controversele iscate în urma întâlnirii dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, președinta CCR, au dus la schimbarea judecătorul raportor pe speța ANI, potrivit surselor Libertatea. Simina Tănăsescu l-a desemnat pe Csaba Asztalos noul raportor pe acest dosar.

Csaba Asztalos este judecător al CCR începând cu luna iulie 2025, fiind numit de către Camera Deputaților pentru un mandat constituțional de 9 ani. Anterior acestei numiri, el a condus Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) timp de 20 de ani.

Legea ANI, în centrul unei dispute constituţionale

Actul normativ, care impune inclusiv partenerilor de viaţă ai demnitarilor să-şi depună declaraţiile de avere, a fost contestat de preşedintele Nicușor Dan, precum şi de un grup de 27 de senatori USR şi PNL. Ședinţa CCR se desfăşoară în contextul unor suspiciuni privind o întâlnire neanunţată între premierul Ilie Bolojan şi preşedinta CCR, Simina Tănăsescu.

Noua Lege a integrităţii a stârnit controverse din cauza a două articole principale. Unul dintre ele vizează obligativitatea ca partenerii de viaţă ai demnitarilor să depună declaraţii de avere, utilizând formularea ambiguă „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”. Contestatarii susţin că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie, lăsând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai obligaţiei legale.

„Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei”, a declarat preşedintele Nicușor Dan.

Un alt articol controversat prevede că aleşii locali aflaţi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese dovedit înainte de intrarea în vigoare a legii îşi vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Această prevedere, cunoscută drept „Amendamentul Fritz”, este considerată o încălcare a Articolului 15 din Constituţie, care interzice aplicarea retroactivă a legilor, cu excepţia celor penale sau contravenţionale mai favorabile.

Vizat de acest articol este liderul USR Dominic Fritz, primarul Timişoarei, care a fost găsit, printr-o hotărâre definitivă, în conflict de interese administrativ.

Implicaţiile legii integrității pentru PNRR

Legea integrităţii este considerată un jalon esenţial în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu termen de promulgare până la 31 august 2026. Social-democraţii acuză USR şi PNL că, prin contestarea legii, blochează accesul României la fonduri europene în valoare de 771 de milioane de euro.

Contestatarii susţin însă că o lege viciată, care încalcă Constituţia, ar putea pune în pericol îndeplinirea cerinţelor impuse de Comisia Europeană.

Întâlnire controversată între premier şi preşedinta CCR

Dezbaterea din jurul legii este însoţită de o controversă privind o întâlnire neanunţată oficial între premierul interimar Ilie Bolojan, liderul PNL, şi Simina Tănăsescu, preşedinta CCR. Cei doi s-au întâlnit în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu câteva zile înainte de şedinţa CCR.

Simina Tănăsescu a respins „ferm şi categoric” speculaţiile conform cărora în cadrul întâlnirii s-ar fi discutat cauze aflate pe ordinea de zi a Curţii. Totuşi, preşedinţii curţilor de apel din România au cerut lămuriri, considerând că lipsa de transparenţă în legătură cu astfel de întâlniri contravine standardelor unei jurisdicţii constituţionale.

Declaraţii similare au fost transmise şi de preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor, precum şi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro