Ce a răspuns Ministerul Culturii, chestionat de judecători despre valoarea în bani a monumentelor Sfinxul și Babele: Nu este treaba noastră 

Solicitarea a fost făcută în contextul litigiului între județele Prahova și Dâmbovița, care se luptă de un deceniu pentru o decizie judecătorească definitivă în măsură să le ofere drept de proprietate asupra celor două simboluri ale României.

Cererea judecătorilor dâmbovițeni este o premieră pentru justiția românească, stabilirea prețului monumentelor fiind apreciată de juriștii care reprezintă județul Prahova în proces drept „atipică” și „neîntâlnită”. Nici măcar judecătorul care a făcut solicitarea către minister n-a putut indica în baza căror criterii să se facă evaluarea.

Răspunsul, în sinteză: Întrebați la alții

Răspunsul Ministerului Culturii la solicitarea instanței n-a făcut altceva decât să indice un vid legislativ și o carență de procedură. Din nou, situația arată cum bâjbâie instituțiile din România pentru stabilirea clară a unei situații.

Nu este treaba noastră să stabilim o valoare a unor monumente ale naturii a fost, pe scurt, răspunsul Ministerului Culturii și Identității Naționale care recomandă instanței din Dâmbovița să încerce să afle valoarea Sfinxului și a Babelor în altă parte.

„Tribunalul constată că la dosar au fost depuse relaţiile solicitate. De asemenea, constată că în răspunsul transmis de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale acesta recomandă instanţei să se adreseze pentru relaţii Ministerului Mediului, fiind vorba de monumente ale naturii. De asemenea, se invocă de către Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Buşteni faptul că este vorba de monumente ale naturii, nefiind rezultatul unei acţiuni a omului, că nu ar fi evaluabilă”, se arată în actele dosarului care se află pe rolul Tribunalului Dâmbovița. 

Recomandări

ANALIZĂ Când este cel mai bine să facem cumpărături? Ghidul promoțiilor derulate anual de către retaileri din România

Cât costă patru hectare de teren pe platoul Bucegilor

Instanța de judecată ceruse, în mai 2024, ca Ministerul Culturii să anunțe care este valoarea în bani a Sfinxului și a Babelor. Informația este necesară pentru a se putea stabili taxa de timbru pe care trebuie să o achite reclamantul, adică județul Prahova. 

Taxa se stabilește în funcție de valoarea estimată a bunului imobiliar aflat în litigiu, în cazul de față terenul de patru hectare de pe platoul Bucegilor și cele două formațiuni – Sfinxul și Babele. Dacă terenul a fost evaluat la suma de 2.500.000 de lei (12 euro/mp), rămâne în discuție valoarea monumentelor. Fără plata taxei de timbru, procesul nu poate continua sau trebuie găsită o variantă acceptată de cele trei părți implicate: instanța, județul Dâmbovița și județul Prahova.

De cealaltă parte, pârâtul – comuna dâmbovițeană Moroieni, susține că valoarea monumentelor în litigiu poate fi stabilită atâta vreme cât și terenul – care nu este creat de mâna omului – are o valoare în bani.

„Apărătorul pârâtei Comuna Moroeni susţine că nici terenurile nu sunt rezultatul unei acţiuni a omului şi sunt evaluabile în bani. Mai arată că toate produsele naturi sunt create independent de intervenţia omului, dar sunt evaluabile, că fac parte din patrimoniul inestimabil al UNESCO este o altă chestiune; inestimabil aici are un alt sens”, a fost argumentul județului Dâmbovița.

Recomandări

Prins cu diplomă falsă de studii și dat afară din CNAIR, fostul director regional Bogdan Bratu a cerut în instanță reangajarea și despăgubiri financiare. Cum s-a terminat procesul

Ministerul Mediului trebuie să anunțe valoarea Sfinxului până la toamnă

Cu răspunsul nelămuritor al Ministerului Culturii, Tribunalul Dâmbovița a decis să  încerce să afle valoarea monumentelor și la Ministerul Mediului, în ciuda faptului că reprezentanții Oficiului de Cadastru au arătat că, „fiind vorba de monumente ale naturii, nu sunt estimative în bani”.

„Tribunalul, având în vedere adresa de răspuns înaintată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi aspectele ridicate de către pârâta UAT Comuna Moroeni, (…) față de aceste aspecte precum şi solicitarea părţilor prezente urmează a fi emisă adresă către Ministerul Mediului având acelaşi conţinut ca şi adresa înaintată Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, ca urmare a dispoziţiilor din şedinţa din 22.05.2024”, potrivit actelor de la dosar.

Ministerul Mediului are termen să răspundă la această întrebare până la toamnă, mai exact până în data de 15 octombrie 2024, când a fost stabilit următorul termen de judecată.

Un deceniu de război pe Sfinxul și Babele

Litigiul dintre județele Dâmbovița și Prahova a ajuns în instanță în anul 2015 și are drept miză patru hectare de teren pe platoul Bucegilor, zonă cu potențial turistic uriaș, dar și cele două monumente ale naturii – Sfinxul și Babele.

Recomandări

Cine se uită la „Insula iubirii”. Profilul telespectatorilor din studiile de audiență. Peste 7 milioane de români au urmărit show-ul TV cel puțin un minut

O primă fază a procesului s-a finalizat în 28 septembrie 2022, dată la care Curtea de Apel Pitești a dat câștig de cauză, prin sentință definitivă, autorităților din Dâmbovița. Instanța a decis atunci mutarea liniei de hotar, soluție care a oferit dreptul comunei dâmbovițene Moroeni „să muște” patru hectare din terenul stațiunii Bușteni, din Prahova. 

Delimitarea teritorială dintre județe nu vizează însă și monumentele Babele și Sfinxul, „care rămân în proprietatea orașului Bușteni, drept stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1359/2001, prin care se atestă apartenenţa celor două formațiuni la domeniul public al oraşului Buşteni (hotărârea de guvern fiind în vigoare la acest moment)”, anunța Prefectura Prahova într-un comunicat de presă, la finalul procesului.

Războiul administrativ dintre județe nu s-a finalizat odată cu sentința în urma căreia județul Prahova a pierdut o parte din platoul Bucegilor.  

În martie 2023, Primăria Bușteni a deschis o nouă acțiune în instanță în care a cerut constatarea nulităţii absolute a actului de delimitare a teritoriului administrativ al comunei Moroeni. În cadrul acestei acțiuni este nevoie de stabilirea unei taxe de timbru care se calculează în funcție de valoarea imobilelor aflate în litigiu. Fără plata taxei, procesul nu poate intra pe fondul cauzei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro