Agenția Națională pentru Sport (ANS) are datorii de 170 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 32 de milioane de euro, către sportivii români și antrenorii lor. Este vorba despre datorii către membrii staffurilor și sportivii care s-au clasat pe locuri fruntașe (între unu și șase) la campionatele mondiale, europene sau alte competiții importante care au avut loc din 2024 până în prima parte a acestui an.
Cuprins:
Potrivit mai multor sportivi, antrenori și oficiali din federații cu care Libertatea a vorbit, în ultimii trei ani, statul a plătit doar primele pentru medaliile obținute de sportivii care au obținut rezultate la Jocurile Olimpice de la Paris, din vara lui 2024.
Se întâmplă asta în condițiile în care peste 61% dintre români sunt obezi sau în prag de obezitate (conform statisticii Eurostat din această lună), iar România s-a clasat pe locul 23 la ultimele Jocuri Olimpice.
La solicitarea Libertatea, ANS a transmis redacției că „imposibilitatea efectuării plăților este determinată de lipsa fondurilor bugetare necesare și a prevederilor bugetare aprobate”, iar „la acest moment, nu poate fi indicată o dată certă pentru efectuarea acestora”. ANS primește banii necesari de la Guvern.
Libertatea a întrebat marți, 22 septembrie, Secretariatul General al Guvernului care sunt sumele alocate de Guvern către ANS pentru plata primelor către sportivi și staffuri, începând cu anul 2024 până în prezent și când a transferat Executivul către ANS ultima sumă de bani pentru primele ce pot fi acordate. Nu am primit încă un răspuns.
Pe 17 august, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Guvernul a aprobat „întotdeauna” alocările necesare pentru premierea sportivilor de performanță care au dreptul la prime din partea statului.
Solicitat de Libertatea, președintele ANS, Bogdan Matei, a declarat că agenția a făcut ultimul demers la Secretariatul General al Guvernului pentru a primi banii pentru prime acum șase luni. Cele 170 de milioane de lei datorie s-ar fi acumulat din 2024.
Potrivit președintelui ANS, printre cele mai mari restanțe ar fi către sportivii și specialiștii afiliați Federației Române de Natație și Pentatlon Modern - 200.000 de lei.
Pe 17 august, multiplul campion european, mondial și olimpic la înot David Popovici atrăgea atenția din nou că statul nu a achitat nici acum primele în bani sportivilor care au câștigat în ultimii ani primele locuri la marile competiții sportive.
Sunt prime prevăzute, opțional a fi plătite, în Legea sportului, dar pe care statul obișnuiește să le ofere de zeci de ani pentru clasarea sportivilor pe primele șase locuri la marile competiții, cele mai multe internaționale, printre care campionate europene și mondiale.
Abia întors de la Campionatele Europene de la Paris, unde a obținut două noi medalii de aur, în probele de 100 și 200 de metri liber, David Popovici a spus: „Mi se pare o responsabilitate care trebuie luată în serios de statul român. Eu sunt suficient de norocos și le sunt recunoscător sponsorilor de ani și ani buni care mi-au susținut acest parcurs. Cunosc sportivi de talie din România care nu au aceleași condiții pe care le am eu acum”.
Anterior, la Paris, pe 14 august, David Popovici primise din partea European Aquatics (organismul european de conducere pentru sporturile acvatice) premiul pentru cel mai bun înotător din Europa în 2025.
Federația Română de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM) explica atunci că, în 2025, „sportivul pregătit de Adrian Rădulescu a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Singapore, în probele de 100 m (46.51 s - nou record al competiției, nou record european și nou record național) și de 200 m liber, iar la Campionatele Europene de tineret de la Samorin și-a trecut în palmares trei medalii: două de aur (100 m liber și 200 m liber) și una de bronz (50 m liber)”.
Președinta Federației de Natație, Camelia Potec, campioană olimpică, mondială și europeană la înot, spune acum pentru Libertatea că nu doar sportivii nu au primit primele oferite de obicei de stat pentru obținerea de medalii și locurile patru, cinci și șase la alte competiții în afară de Jocurile Olimpice, dar nici antrenorii și alți membri ai echipelor de pregătire.
„Eu sunt de părere că toți ar trebui să primească banii – sportivul, antrenorii, cei din staff. Unii specialiști au plecat de la locul de muncă poate luni întregi, în cantonament, cu sportivul. Sunt specialiști care vin din altă țară”, explică președinta Federației de Natație.
Tot ea atrage atenția că „niciun sportiv nu are un job, juniorii nu sunt salariați, iar doar unii seniori au contracte cu anumite cluburi”.
Camelia Potec mai explică pentru Libertatea că, din 2024, ANS, prin Comitetul Olimpic și Sportiv, a plătit doar primele pentru rezultatele de la Jocurile Olimpice de la Paris de acum doi ani.
Președinta Federației de Natație mai spune că instituția a reușit să achite totuși către sportivi primele pentru recorduri naționale. „Noi am plătit prime numai la competiții de obiectiv, am dat bani din bugetul Federației, din bani primiți de la ANS”, explică Potec.
FRNPM gestionează mai multe sporturi, între care înot, sărituri, pentatlon. Federația are și contracte cu sponsori privați.
Gimnastul Leonard Manta este sportivul care a cucerit cea mai recentă medalie mondială pentru România. Pe 13 septembrie, Manta a câștigat medalia de bronz la Campionatele Mondiale de Gimnastică Aerobică de la Pamplona, Spania.
Federația de Gimnastică a scris pe Facebook că Leonard Manta a încheiat pe locul 3, „o finală de nivel tehnic uriaș”.
Leonard Manta povestește acum, pentru Libertatea, că nu o dată s-a gândit să renunțe la sportul de performanță. Sportivul face gimnastică de mic, acum are 22 de ani, iar numai în ultimii doi ani a câștigat cinci medalii la mari competiții.
Gimnastul spune că anul trecut a avut prima mare dezamăgire. Nu și-a mai primit nici măcar salariile de la clubul la care era legitimat atunci. Sportivul susține că restanțele salariale nu au ajuns nici acum în contul său.
Gimnastul mărturisește că, astfel, a decis să se mute la un alt club din același oraș, respectiv CSM Constanța.
Apoi, continuă multiplul medaliat al României, „în 2025, după Campionatele Europene, unde am obținut două medalii de aur și două de argint, când am aflat că nu suntem eligibili pentru premiere, am fost foarte supărat”.
Legislația prevede premierea sportivilor cu bani doar dacă la competiția la care au participat au concurat măcar 20 de țări. Or, la Campionatele Europene participaseră doar 18 țări.
L-am întrebat pe Leonard Manta ce-l motivează să continue să facă performanță atâta vreme cât salariul de la club nu ajunge nici măcar la nivelul salariului mediu pe economie (9.564 de lei brut și 5.734 de lei net în iunie 2026, conform INS), iar indemnizația pe care o primește de la stat pentru activitatea de performanță este de 900 de lei pe lună.
„Vreau să ajung și campion mondial în 2028 pentru că acum am argint și bronz. Îmi mențin motivația gândindu-mă la obiectivele pe care mi le-am pus de când eram mic”, spune gimnastul lotului național al României.
Sportivul estimează că primele pe care ar trebui să le încaseze, potrivit Legii sportului, ajung, probabil, la câteva zeci de mii de euro. Leonard Manta admite că și-a făcut planuri cu aceste sume. S-a gândit că și-ar fi luat o locuință sau și-ar fi deschis o sală de sport.
Cum gimnastica aerobică nu este probă olimpică, gimnaștii din această ramură nu pot primi rente viagere pentru medaliile obținute de sportivii medaliați în probele olimpice.
Ca membru al lotului național, Leonard Manta este antrenat de multipla campioană mondială și europeană la gimnastică aerobică Mădălina Cioveie. Ea spune că, din 2023, nici sportivii și nici colectivul tehnic nu au mai primit primele în bani de la ANS.
De atunci, gimnaștii români au urcat pe podiumuri de nenumărate ori la marile competiții de gimnastică aerobică. De exemplu, la Campionatele Europene din 2023, gimnaștii au luat patru medalii (trei de argint și una de bronz), iar la Campionatele Mondiale din 2024 au obținut două medalii de argint.
Mădălina Cioveie spune că „din 1995 (n.red. - de când gimnastica aerobică e recunoscută ca disciplină aparte) nu am avut parte de asemenea probleme”.
Ca și Camelia Potec, antrenoarea lotului național de gimnastică aerobică spune că sportivii care fac performanță nu pot avea serviciu. „Vă dați seama, se fac două antrenamente pe zi”, argumentează antrenoarea lotului național.
Mădălina Cioveie mai explică: „Puțini sportivi au contracte cu anumite cluburi, de unde primesc bani, restul au o indemnizație de 900 de lei. Așa că e greu să ții sportivii de valoare, mai ales pe cei peste 18 ani”.
Normele financiare pentru activitatea sportivă aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1447 din 2007 prevăd că instituțiile de stat pot acorda prime în bani, așadar, ele nu sunt obligatorii.
La articolul 25 din aceste norme se arată că, „pentru performanțele deosebite obținute în competiții sportive, Agenția Națională pentru Sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei și/sau în obiecte, în limita bugetului aprobat, până la valoarea sumelor prevăzute”.
Sumele ce pot fi acordate ca prime variază între 975 de lei pentru locul VI la campionate europene obținut de cadeți de peste 14 ani și 100.000 de lei pentru locul I la un campionat mondial.
Cea mai nouă statistică publicată de Eurostat, pe 22 septembrie, arată că românii sunt printre cele mai sedentare popoare din Uniunea Europeană.
Cu prilejul începerii săptămânii europene a sportului, pe 23 septembrie, Eurostat arată în eurobarometru că 42% dintre tinerii români cu vârste cuprinse 15 și 24 de ani și 39% dintre tinerele din aceeași grupă spun că nu fac sport niciodată.
Peste 65% dintre români spun că nu fac sport niciodată (65% bărbații, 67% femeile).
La nivelul întregii Uniuni Europene, media celor care spun că nu fac deloc sport este de 36% la bărbați și 41% la femei.
Liliana60 23.09.2026, 20:46
Totuși, România si-a stabilit niște niveluri foarte ridicate de recompense pentru rezultate sportive, pe care nu și le permitea și nu și le permite, așa că sumele respective vor trebui împrumutate.
IOSlF 23.09.2026, 21:27
Cam mulți bani pentru o țară ca a noastră, probabil aici intră și primele femeilor de serviciu și contabilelor premiate de generăleasa cu 3 trandafiri Lipă. Iar să amesteci în același articol sportivii de performanță și oamenii obișnuiți care nu prea fac destul sport e o mare inepție. Obezitatea e o boală cronică și cu multiple cauze, nu e provocată de lipsa de mișcare, asta e deja o concepție învechită și demontată de multă vreme.