Ce spun importatorii despre criza leului și creșterile de prețuri: va fi șoc la raft dacă nu se ajunge la un „echilibru”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marii importatori cer partidelor politice să își asume o orientare proeuropeană clară și să acționeze în consecință, astfel încât situația financiară a României să nu se degradeze și să se ajungă la o stare de echilibru.
Cuprins:
Lanțurile de rețele comerciale solicită ca o viitoare coaliție prooccidentală să vină cu măsuri care nu mai afectează mediul economic, mai ales că la nivel planetar, situația este complicată de războiul din Ucraina și blocarea Strâmtorii Ormuz.
Șoc la raft dacă nu se ajunge la un „echilibru”
În caz contrar, șocurile transmise de scăderea leului în fața euro și creșterea costurilor cu energia se vor vedea rapid în costul produselor la raft, arată retailerii.
„Guvernul a fost demis, dar important este ce se întâmplă în continuare. Între un guvern proeuropean și unul suveranist sunt multe grade intermediare. Putem să ne numim coaliție proeuropeană, dar asta trebuie să se și vadă. Mediul de afaceri a fost afectat de unele măsuri precum taxa pe cifra de afaceri, taxa pe construcțiile speciale. Trebuie să vedem ce se întâmplă cu proiectele pe fonduri europene, să vedem ratingul de țară”, a declarat pentru Libertatea, George Bădescu – directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
Organizația conține marile lanțuri de retail precum Kaufland, Lidl, Carrefour, Auchan, Mega Image, Metro, Penny, Profi, Selgros, Ikea, Pepco, Dm, Decathlon, Altex, Flanco, Hornbach sau Leroy Merlin.
Acestea sunt și unii dintre cei mai mari importatori din România și prima interfață cu consumatorii români.
„Mai sunt și alte lucruri care se întâmplă pe lângă noi”
În funcție de orientarea viitoarei guvernări, lucrurile se pot calma sau se pot accelera, spune Bădescu.
„Cel mai important este ce va face președintele, iar Guvernul să fie stabil. În aceste zile, emoțiile sunt foarte mari, dar în curând se pot calma sau se pot accelera, în funcție de ce se întâmplă cu viitorul Guvern. Și mai sunt și alte lucruri care se întâmplă pe lângă noi, în Ucraina, cu Iranul și Strâmtoarea Ormuz. Suntem circumspecți”, apreciază acesta.
„Ar trebui să ne asumăm abordarea europeană, că de obligat nu ne obligă nimeni, doar realitatea. Să sperăm că responsabilitatea va prima. Să sperăm că ne vom echilibra, astfel încât costurile să poată fi absorbite”
George Bădescu, directorul executiv al AMRCR
Costurile cu energia, principala problemă
Costurile cu energia și finanțarea sunt principalele probleme indicate și de către micile firme din România.
„Noi în continuare cerem aceleași lucruri: stabilitate, predictibilitate și un focus pe IMM-uri. Mediul de afaceri suferă din cauza costurilor cu energia, lipsa capitalului de lucru, în vreme ce investițiile companiilor sunt afectate de inflație și lipsa de încredere. Ne trebuie trei lucruri: 1- programe ca IMM Invest; 2- ajutoare de stat. Comisia Europeană tocmai a creat un cadru de ajutor temporar exact ca în pandemia de Covid și se pot da garanții bancare; 3- energie cât mai ieftină. Principala disperare e cu costul energiei”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, pentru Libertatea.
Guvernul să rezolve deficitul
Acesta cere Guvernului să rezolve problema deficitului prin reforme.
„Puteam să dăm un miliard de euro din PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență – n.r.) pentru întreprinderile mici să își rezolve problemele cu energia, dar nu s-a făcut nimic. Guvernul să își rezolve problema deficitului prin reforme”, punctează Jianu.
De altfel, Confederația Patronală Concordia a cerut la rândul ei marți formarea urgentă a unui nou Guvern cu mandat de repornire a economiei, continuarea reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali.
Ce spun economiștii
Analiștii consultați de Libertatea au indicat recent ce se poate întâmpla după căderea Guvernului:
- creșterea euro și scăderea leului, lucru care deja se întâmplă în ultimele trei ședințe consecutive.
- creșterea dobânzilor la care statul se împrumută. Deja România se împrumută cu 7,4%, față de 4,34% Bulgaria sau 3,82% Grecia.
- posibila pierdere a 10 miliarde de euro din fondurile europene. PNRR trebuie terminat până la 31 august, iar acest lucru necesită reforme, adică un guvern stabil.
- posibila retrogradare a ratingului de țară. Acest lucru ar face ca investitorii străini să vândă activele românești, ceea ce înseamnă presiune suplimentară pe leu. Profesorul de economie Cristian Păun susține că euro ar putea trece de 6 lei, dacă România va fi retrogradată la junk.
