UPDATE | România a fost condamnată la CEDO. Instanța europeană a decis că angajatorii nu pot monitoriza discuțiile salariaților

UPDATE 11.00: Judecătorii CEDO au dat dreptate în apel inginerului român: Dreptul la viața privată al românului a fost încălcat de angajatorul care i-a monitorizat conversațiile private. 

„Marea Cameră a CEDO a decis cu 11 voturi la șase că a fost încălcat Articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciului și a corespondenței) al Convenției Europene a Drepturile Omului”, a anunțat instituția într-un comunicat de presă.

Decizia  este surprinzătoare, având în vedere că judecătorii CEDO au decis în primă instanţă plângerea românului. Acum cei 17 judecători din Marea Cameră i-au dat dreptate acestuia.

„Curtea a decis că autoritățile naționale nu au protejat dreptul domnului Bărbulescu la respectarea vieții private și a corespondenței, dar și că nu au reușit să ofere un echilibru corect între interesele în cauză. Prin urmare, a fost o încălcare a Articolului 8”, se mai arată în comunicatul instanței europene.

Marea Cameră a CEDO argumentează că această decizie nu înseamnă că angajatorii nu pot monitoriza corespondenţa angajaţilor sau că nu pot concedia angajaţi care folosesc accesul la internet la muncă în scopuri private. Cu toate acestea, măsurile de monitorizare trebuie să fie însoţite de garanţii de protecţie împotriva abuzurilor.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

În plus, judecătorii Marii Camere au precizat că pentru a judeca dacă o măsură de monitorizare a conversaţiilor private ale salariaţiilor este adecvată, instanţele naţionale trebuie să ia în considerare dacă angajaţii au fost informaţi cu privire la posibilitatea ca patronii să-i supravegheze comunicaţiile la muncă şi care este proporţia monitorizării.

Totodată, trebuie să fie luate în considerare şi consecinţele monitorizării asupra salariatului şi dacă acesta a avut parte de garanţii de protecţie, în special atunci când activităţile de monitorizare ale angajatorului sunt de natură intruzivă.

CEDO urmează să anunțe decizia definitivă în cazul românului Bogdan Mihai Bărbulescu, al cărui caz datează încă din 2007. Astfel, CEDO urmează să anunțe în acest caz dacă angajatorii pot monitoriza comunicațiile pe internet ale salariaților, în timpul programului de lucru, notează agenția France Presse. Decizia ar putea reprezenta un precedent, fiind în atenție tocmai datorită faptului că aduce în atenție dreptul la intimitate la locul de muncă. În decizia sa inițială, anunțată în ianuarie 2016, CEDO a respins plângerea românului.

Bogdan Mihai Bărbulescu, în vârstă de 38 de ani, a fost concediat în 2007, de compania la care lucra pe postul de inginer însărcinat cu vânzări. În perioada în care a lucrat aici, respectiv mai bine de trei ani, el a creat un cont de Yahoo Messenger pentru a răspunde cererilor clienților. El a fost informat ulterior de angajator că este concediat, deoarece a folosit serviciul de mesagerie în scopuri personale. Ulterior, Bărbulescu a primit chiar un transcript al comunicațiilor sale, inclusiv mesaje schimbate cu logodnica sa referitoare la viața sexuală.

Recomandări

România, criticată de ambasadorul Turciei pentru lipsa autostrăzilor: „De ce nu avem o autostradă București – Istanbul? 650 de kilometri în 10 ore, când ar trebui să fie 5 ore” | VIDEO

Bărbulescu a contestat decizia în instanță, susținând că i-a fost încălcat dreptul la intimitate. Inițial, CEDO a menținut decizia instanțelor din România, concluzionând că acestea „au ajuns la un echilibru corect între dreptul domnului Bărbulescu la respectarea vieții sale private și a corespondenței”.

Marea Cameră a CEDO, formată din 17 judecători, a acceptat să reexamineze cazul, la cererea lui Bogdan Mihai Bărbulescu, urmând să anunțe astăzi decizia, care este definitivă.  Mai precis, judecătorii urmează să clarifice dacă și când este angajatorul îndreptățit să monitorizeze mesajele trimise de angajatori în timpul programului de lucru, aspect care rămâne încă neclar în multe țări.

De altfel, decizia anunțată anul trecut de CEDO a fost interpretată ca și cum ar acorda angajatorului dreptul de a monitoriza discuțiile salariaților.  În acest context, verdictul CEDO poate reprezenta un precedent semnificativ când vine vorba despre cât de departe poate merge angajatorul în privința monitorizării angajaților în era digitală.

De altfel, în contestația sa, Bărbulescu a afirmat că nu era conștient că mesajele sale sunt înregistrate și a afirmat că angajatorul său s-a folosit de un program de tip „spyware”.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

O audiere privind acest caz a avut loc în luna noiembrie a anului trecut, când experți din cadrul Confederației Europene a Sindicatelor (CES – ETUC) și-au prezentat argumentele, susținând că prima decizie a CEDO a fost prea dură. Totodată, CES a afirmat că angajatorii ar trebui să aibă o politică mai clară privind folosirea dispozitivelor puse la dispoziție de companie, precum și folosirea internetului în timpul orelor de lucru.

În plus, în timpul audierillor, CES a mizat pe unele argumente avansate de singurul judecător de la CEDO care îi dăduse dreptate inginerului român. Acest judecător a spus că există un risc ca angajatorul să se comporte ca un Big Brother, iar viața privată a angajaților să fie „vândută” patronilor.

Citește și: Cum văd partidele referendumul pentru familia tradițională: De la legifererea unor lucruri contra naturii, la costuri de 100 de milioane de euro

Urmărește-ne pe Google News