Cum a ajuns jurnalistul activist Roman Protasevici o țintă majoră a regimului din Belarus
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Jurnalistul belarus a coordonat cel mai cunoscut canal media de opoziție în timpul manifestațiilor masive de anul trecut împotriva lui Aleksandr Lukașenko, dar era implicat de un deceniu în mișcarea de contestare a liderului autoritar, scrie Financial Times. Incredibila operațiune de capturare de duminică, spun experții, a avut rolul de a arăta tuturor disidenților că dacă țin la viața lor, trebuie să renunțe la opoziția față de regimul de la Minsk.
Cuprins:
Roman Protasevici era implicat în mișcarea împotriva regimului Lukașenko de multă vreme, cu ani înainte de protestele masive declanșate vara trecută de alegerile prezidențiale controversate din Belarus și de insistența cu care liderul autoritar al țării s-a menținut la putere.
Franak Viacorka, un consilier al liderului opoziției, Svetlana Tihanovskaia, spune că s-a întâlnit prima dată cu Protasevici în 2011, cam cu zece ani înainte ca jurnalistul să devină ținta unei incredibile operațiuni de răpire, care a implicat deturnarea unui avion civil și aterizarea forțată a acestuia pe aeroportul din Minsk.
Pe atunci, Protasevici era doar un adolescent care participa la demonstrațiile împotriva regimului.
Dar în anii următori, el a devenit tot mai important în mișcarea de opoziție și a început să lucreze pentru mai multe instituții media, printre care Radio Europa Liberă, înainte de a deveni editorul Nexta, unul dintre cele mai importante canale media independente.
Jurnalism și activism împotriva regimului
„Mulți activiști din Belarus au înțeles acum zece ani că activismul nu este suficient pentru a câștiga și că jurnalismul poate face mult mai multe. În același timp, jurnalismul nu poate nici el să câștige singur. Așa a apărut acest tip de jurnalist activist, iar Roman era unul dintre ei”, spune Viacorka pentru Financial Times.
„E impulsiv. E creativ. Nu poate accepta nedreptatea”, adaugă acesta.
Protasevici se află acum în centrul unui conflict diplomatic internațional, cu UE, SUA și Marea Britanie de o parte și regimul din Belarus, sprijinit destul de evident de Rusia, de cealaltă parte.
După ce jurnalistul a fost arestat la Minsk, ca urmare a deturnării avionului în care se afla, statele UE au luat rapid măsuri de sancționare a regimului lui Lukașenko.
Liderii UE au decis luni seară să închidă spaţiul aerian al Uniunii pentru avioanele din Belarus și au cerut, de asemenea, companiilor aeriene să evite survolarea Belarusului.
În plus, au agreat să impună sancţiuni suplimentare, inclusiv de natură economică, şi au cerut eliberarea imediată a jurnalistului de opoziţie Roman Protasevici şi a partenerei sale, Sofia Sapega.
O campanie de vânătoare împotriva disidenților
Operațiunea pusă la cale de regimul lui Lukașenko a evidențiat determinarea liderului autoritar de la Minsk de a-și reduce criticii la tăcere, cu scopul de a-și menține controlul asupra țării, după protestele masive de anul trecut.
Protasevici, care a părăsit Belarusul încă din 2019 și care trăia la Vilnius, a fost plasat pe o listă de suspecți de terorism în noiembrie și acuzat de trei infracțiuni legate de organizarea protestelor, pentru cea mai gravă, el riscând până la 15 ani de închisoare.
Iar regimul a făcut tot posibilul pentru a-l captura.
Serviciile de securitate din Belarus au primit misiunea de a-i găsi pe principalii protagoniști ai manifestațiilor antiguvernamentale „cu orice preț”, potrivit lui Dzianis Melyantsou, un expert pe tema politicilor din Belarus.
„Scopul este destul de clar: să arate că de-acum înainte, dacă ții la viața ta, nu mai poți face așa ceva în Belarus niciodată”, explică acesta.
NEXTA: Jurnalism cetățenesc pe o aplicație de mesagerie
Rolul lui Protasevici de jurnalist și activist a devenit cu adevărat proeminent, câștigând o audiență importantă, la Nexta.
Pe măsură ce Lukașenko și-a intensificat anul trecut măsurile de reprimare a protestelor, canalele Nexta au devenit o sursă importantă de informații pentru ce se întâmpla în țară. Nu în ultimul rând, pentru că erau printre puținele care au putut evita cenzura regimului.
Canalele de Telegram ale Nexta au acum mai bine de 1,2 milioane de abonați, destul de mult pentru o țară de 9,4 milioane de locuitori.
Fiul meu era genul de om care avea întotdeauna o reacție puternică împotriva minciunilor. De aceea a devenit jurnalist.Tatăl jurnalistului, Dmitri Protasevici, pentru Financial Times:
„Problema este că autoritățile se tem chiar și de cea mai redusă libertate de exprimare, de critici sau de presa care spune adevărul”, explică acesta.
Fondat acum șase ani ca un canal de muzică, de un adolescent, Nexta se traduce în limba belarusă prin „cineva”.
Primul clip video a fost o parodie sarcastică a unui cântec care ironiza campania electorală din 2015, care a precedat încă o realegere a președintelui Aleksandr Lukașenko.
Apoi, canalul și-a mutat preocupările pe alte domenii: corupție, ilegalități comise de oficiali, promițând „informații oneste despre realitatea din Belarus”.
Nexta a devenit cunoscut în 2018, apoi în 2019 cu un documentar despre liderul autocratic al Belarusului, care a atras trei milioane de vizualizări pe YouTube.
Dar canalul a devenit cu adevărat cunoscut în întreaga lume în 2020, odată cu transmiterea în întreaga lume a protestelor declanșate de alegerile prezidențiale, pe care regimul susține că Lukașenko le-ar fi câștigat cu 80% din voturi.
În lipsa unor lideri ai opoziției, care au plecat din țară, canalul Nexta a jucat și un rol-cheie în coordonarea manifestațiilor.
Nexta a publicat apeluri de ajutor, hărți care arătau unde se află forțele de securitate prin orașe și adrese pentru protestatarii care voiau să se asculte sau contacte ale avocaților și organizațiilor care luptă pentru drepturile omului.
De asemenea, a oferit sfaturi pentru abonați, care au fost învățați cum să evite restricțiile, folosind proxy-uri sau alte metode.
Ca redactor-șef al Nexta, Protasevici era în mijlocul acestor activități, spune fondatorul Nexta, Stepan Putilo.
„Acum, regimul se răzbună”, observă el.
Represiune la adresa jurnaliștilor
În ultimele luni, după ce protestele din Belarus s-au calmat, iar situația a ieșit din atenția publicului internațional, autoritățile de la Minsk și-au accelerat măsurile de reprimare împotriva jurnaliștilor.
Săptămâna trecută, spre exemplu, Belarus a blocat Tut.by, cel mai popular site independent de știri și a acuzat 15 angajați de evaziune fiscală.
Mai multe ziare locale au primit interdicție pentru versiunile tipărite pe hârtie, astfel că informațiile lor nu au mai ajuns la cititorii din clasa muncitoare, baza electorală istorică a lui Lukașenko.
Este posibil ca Protasevici să fi devenit o țintă și mai importantă după ce a părăsit postul de la Nexta pentru a încerca să ajungă tocmai la acești cetățeni din zona rurală a Belarusului, spune pentru Financial Times Igor Trușkevici, un disident din Belarus care trăiește în exil, în Ucraina.
Protasevici coordona în ultima vreme un alt canal de știri al opoziției, Belamova, care avea 260.000 de abonați pe Telegram.
În acest timp, regimul a continuat să vâneze lideri ai opoziției. Faptul că vizați erau și opozanții care trăiau în străinătate a devenit foarte clar în aprilie, când FSB-ul rus a arestat doi lideri contestatari la Moscova și i-a extrădat în Belarus.
Un înalt oficial de la Minsk a avertizat atunci că regimul „va găsi și va elimina” disidenții din străinătate.
„Reamintim opozanților scăpați de sub control și însetați de sânge că îi cunoaștem pe toți”, a spus atunci adjunctul ministrului de interne, Nikolai Karpenkov.
„Știm unde sunt, cu cine vorbesc, unde este casa lor și unde sunt familiile lor. Să știe că răzbunarea este inevitabilă”, a amenințat oficialul.
Arestarea lui Protasevici a generat o undă de șoc în rândul opoziției în exil. Cu doar o săptămână înainte de deturnarea avionului în care se afla jurnalistul, liderul opoziției, Svetlana Tihanovskaia, și echipa sa zburaseră cu aceeași cursă, între Atena și Vilnius.
„Este șocant, este devastator, schimbă foarte multe. A dus la mobilizarea comunității internaționale, dar mi-e teamă că mâine, comunitatea internațională va uita”, spune Viacorka.
„Dacă europenii nu vor o Coree de Nord în centrul Europei, dacă nu vor ca avioanele cu pasageri să fie doborâte, atunci trebuie să acționeze. Nu mai este o chestiune care ține doar de politica internă a Belarusului, este o problemă de securitate europeană”, spune opozantul.
