„Hey, Daddy”: Cum îi gâdilă liderii mondiali ego-ul lui Trump pentru a-i câștiga bunăvoința
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Descriind cum Israelul și Iranul se luptă între ele, la conferința de presă premergătoare summitului NATO de la Haga, președintele american Donald Trump a făcut o analogie cu copiii care se bat în curtea unei școli, care în cele din urmă au trebuit să fie separați, relatează Al-Jazeera. „Tati trebuie uneori să folosească un limbaj vulgar”, a intervenit Mark Rutte, secretarul general al NATO.
Cuprins:
„A făcut-o foarte afectuos”
Întrebat despre comentariul de după summit, Trump a spus: „Nu, îi plac. Cred că îi plac. Dacă nu, vă voi anunța. Mă voi întoarce și îl voi lovi tare, bine? A făcut-o foarte afectuos. Hei, tati. Tu ești tatăl meu.”
Casa Albă a decis că Rutte îl flatează pe președintele SUA și a realizat o înregistrare a vizitei lui Trump în Olanda, pe muzica piesei Hey Daddy de Usher.
Lingușirile lui Rutte la adresa lui Trump nu s-au oprit aici. Referindu-se la războiul dintre Rusia și Ucraina, Rutte le-a declarat reporterilor înainte de summitul NATO:
„Când a venit în funcție, a început dialogul cu președintele Putin și am crezut întotdeauna că este crucial. Și există un singur lider care putea debloca inițial situația, și acesta trebuia să fie președintele american, pentru că el este cel mai puternic lider din lume.”
Dar cât de sincere sunt declarațiile liderilor mondiali despre Donald Trump? Servesc ele cu adevărat la îmbunătățirea relațiilor bilaterale și funcționează lingușirea?
Cine l-a gestionat bine pe liderul SUA?
Nici Rutte, nici vreun alt lider european nu au avut vreun fel de dialog cu președintele rus Vladimir Putin mult timp după vara anului 2022, anul invaziei sale în Ucraina, considerând-o inutilă.
Cancelarul german Olaf Scholz a fost aspru criticat pentru că l-a sunat pe Putin în noiembrie anul trecut, în timp ce Viktor Orban din Ungaria și Robert Fico din Slovacia, singurii lideri europeni care au vizitat Kremlinul în timpul războiului, au fost considerați colaboraționiști în mod deschis.
Totuși, când Trump a început discuțiile cu Putin, mulți europeni i-au făcut același compliment ca și lui Rutte când a făcut vizitele inaugurale la Casa Albă după ce acesta a preluat mandatul în ianuarie.
Keir Starmer, Regatul Unit
„Vă mulțumim că ați schimbat conversația pentru a putea ajunge la un acord de pace și vom colabora cu dumneavoastră”, a declarat prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, în Biroul Oval, în februarie.
Starmer a scos câțiva iepuri din pălării. Cunoscând înclinația lui Trump pentru noțiunea de putere ereditară, a scos din jachetă o scrisoare de la regele Carol al III-lea care conținea o invitație pentru o a doua vizită de stat fără precedent la Castelul Windsor.
Trump a rămas pentru o clipă fără cuvinte. „Țara dumneavoastră este o țară fantastică și va fi o onoare pentru noi să fim acolo, vă mulțumim”, a spus Trump după ce și-a revenit.
Starmer și Trump au schimbat câteva strângeri de mână în timp ce vorbeau, iar Starmer l-a atins în repetate rânduri pe Trump pe umăr în semn de afecțiune.
Dar au avut toate aceste lingușiri prea mult efect? Trump a anunțat că îngheață ajutorul militar acordat Ucrainei în luna următoare, spre marea indignare a Regatului Unit, precum și a țărilor nordice și baltice.
Giorgia Meloni, Italia
Atât Starmer, cât și prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, au identificat Ucraina drept o problemă cheie pentru Trump, care a precizat clar că dorește să câștige Premiul Nobel pentru Pace prin încheierea conflictelor internaționale.
Până acum, el și-a asumat meritul pentru încheierea „ Războiului de 12 zile ” din această lună dintre Israel și Iran, pentru prevenirea unui război nuclear în urma bătăliei aeriene din 7 mai dintre India și Pakistan și pentru supravegherea unui acord de pace între Republica Democrată Congo (RDC) și Rwanda.
Prin urmare, Meloni a încercat o abordare la fel de măgulitoare față de Trump. „Împreună am apărat libertatea Ucrainei. Împreună putem construi o pace dreaptă și durabilă. Îți susținem eforturile, Donald”, a spus ea în timpul vizitei sale la Casa Albă din aprilie.
„Să facem Occidentul din nou măreț”
În discursul său de deschidere, Meloni a abordat cu perspicacitate toate problemele sensibile ale lui Trump, spunând că Italia are politici de combatere a fentanilului, un analgezic care provoacă dependență și pentru care Trump a dat vina pe Canada și Mexic pentru că au permis să intre în țară, de investiții de 10 miliarde de dolari în economia SUA și de control al imigrației fără acte.
Ea chiar a adaptat sloganul lui Trump, „Să facem America din nou măreață”, la Europa. „Scopul meu este să facem Occidentul din nou măreț. Cred că putem face asta împreună”, i-a spus Meloni unui Trump radiind de entuziasm.
Nimic din toate acestea nu s-a tradus însă într-o vizită de stat a lui Trump la Roma, o mișcare care ar consolida însă poziția lui Meloni ca un lider european important.
Mark Carney, Canada
Între timp, noul prim-ministru ales al Canadei, Mark Carney, a fost atât măgulitor, cât și ferm cu Trump luna trecută. L-a felicitat pe Trump pentru că a fost „un președinte transformațional” care a fost de partea „muncitorului american”, dar a și închis ambiția teritorială a lui Trump de a anexa Canada ca al 51-lea stat american. „Nu este de vânzare, nu va fi niciodată de vânzare”, a spus Mark Carney.
Relațiile păreau să se fi îmbunătățit în urma fricțiunilor dintre Trump și predecesorul lui Carney, Justin Trudeau. Trump l-a numit „foarte necinstit și slab” la summitul G7 din 2018 din Canada, înainte de a pleca furios.
Însă este posibil ca Carney să nu fi avut prea mult efect. Vineri, Trump a încheiat discuțiile comerciale cu Canada și a amenințat că va impune tarife suplimentare la exporturi din cauza noii taxe canadiene pe serviciile digitale.
Emmanuel Macron, Franța
Întâlnirea dintre Trump și președintele francez Emmanuel Macron din februarie a fost puțin prietenoasă.
Pregătit pentru confruntarea cu un lider care pretinde că conduce Europa în gândire strategică, Trump a vorbit pornind de la remarci lungi, defensive și preconcepute, care au încercat să justifice politica sa față de Ucraina.
Macron a spus că pacea în Ucraina nu trebuie să însemne capitulare – un sentiment împărtășit de mulți lideri europeni, dar care nu i-a fost exprimat lui Trump. Trump a fost cordial cu Macron, dar nu afectuos.
Între timp, Franța se abține de la orice fel de capitulare în fața lui Trump în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Alte state membre ale UE vor să se mulțumească cu un acord comercial „asimetric” care ar putea aduce beneficii mai mari SUA decât UE, doar pentru a realiza acest lucru.
Mai mult, în urma reuniunii G7 din Canada de acum două săptămâni, a fost clar că cei doi lideri nu s-au pierdut în afecțiuni: Trump l-a numit pe Macron „ căutând publicitate ” într-o postare pe rețelele de socializare din 17 iunie.
Volodimir Zelenski, Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost atacat de Trump și vicepreședintele JD Vance pe 28 februarie, când s-a dus la Casa Albă pentru a semna un acord privind drepturile minerale despre care spera că va aduce ajutor militar SUA.
El și Vance s-au confruntat în legătură cu discuțiile directe cu Rusia, dincolo de Ucraina, iar Vance l -a criticat dur pe Zelenski pentru că nu a arătat suficientă „recunoștință” față de SUA.
„Vă jucați cu viețile a milioane de oameni. Vă jucați cu al Treilea Război Mondial”, a spus Trump.
Cu toate acestea, Zelenski și Trump par să fi rezolvat puțin problemele atunci când au avut o întâlnire neașteptată în timp ce participau la înmormântarea Papei Francisc la Vatican, în aprilie. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris întâlnirea ca fiind „foarte productivă”.
Cyril Ramaphosa, Africa de Sud
Luna trecută, Trump l-a atacat prin ambuscadă pe președintele sud-african Cyril Ramaphosa la Casa Albă, după ce i-a difuzat un videoclip cu un miting al unui partid de opoziție sud-african în favoarea evacuării fermierilor albi. Trump a acuzat Africa de Sud că a comis un „genocid” împotriva fermierilor albi.
Ramaphosa era vizibil deranjat, dar a explicat cu răbdare că, într-un sistem parlamentar, sunt exprimate puncte de vedere diferite, care nu reprezintă politica guvernamentală, și că Africa de Sud este o țară violentă, unde majoritatea victimelor violenței sunt de culoare.
„Sunteți un partener al Africii de Sud și, în calitate de partener, ridicați preocupări despre care suntem dispuși să discutăm cu dumneavoastră”, a spus Ramaphosa, calmându-l puțin pe Trump.
Trump a fost distras și a vorbit despre un avion Jumbo pe care Qatarul i-l dăduse cadou în timpul turneului său în Orientul Mijlociu. „Îmi pare rău că nu am un avion să vă dau”, a spus Ramaphosa, ca și cum ar fi vrut să facă din absența lingușirii sale o virtute.
Funcționează lingușirea?
Unii experți cred că lingușirea ar putea ajuta la prevenirea confruntării cu Trump. Unii observatori au susținut că ajută „la limitarea impulsurilor președintelui american”.
Însă lingușirea nu schimbă prea mult politica reală a SUA. Rutte și alți lideri NATO nu au reușit să atragă SUA înapoi în Grupul de Contact care ajută Ucraina cu arme.
„Un summit dedicat unicului scop de a-l face pe Trump să se simtă bine este unul cu obiective într-adevăr foarte limitate. Tot ce face este să amâne deciziile dificile pentru o altă zi”, a scris Andrew Gawthorpe, lector în istorie și studii internaționale la Universitatea Leiden, Olanda, în The Conversation, o publicație britanică.
Cei care au relații bune cu Trump nu obțin neapărat ceea ce își doresc. Acordul comercial dintre SUA și Marea Britanie încheiat de Starmer menține tarifele vamale pentru companiile britanice care exportă în SUA, deși mai mici decât cele cu care amenințase Trump. Meloni încă așteaptă ca Trump să o viziteze.
Fermitatea ajută
Fermitatea respectuoasă, pe de altă parte, pare să funcționeze.
Trump a renunțat la campania sa de redesenare a granițelor SUA prin absorbția Canadei și Groenlandei, care este deținută de Danemarca.
Fermitatea lui Carney a ajutat, deoarece a transmis un sentiment de finalitate. Carney tocmai câștigase alegerile, iar Trump a recunoscut că „a fost probabil una dintre cele mai mari reveniri din istoria politicii. Poate chiar mai mare decât a mea”.
Danemarca a fost la fel de fermă. Prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că acordurile existente cu SUA îi permit deja să amplaseze baze militare acolo, în timp ce groenlandezii nu vor să fie colonizați de americani.
Încercările lui Trump de a-i pune în dificultate pe Zelenski și Ramaphosa s-au întors și ele împotriva sa. Europa a intervenit pentru a compensa deficitul de ajutor militar american acordat Ucrainei, prezentând SUA ca un aliat capricios.
Videoclipul lui Trump despre „genocidul albilor” nu a contribuit prea mult la convingerea americanilor, iar oferta sa de azil către unii dintre ei a fost aspru criticată în SUA.
parpalache 30.06.2025, 08:44
Ce mi-e„papașa”,ce mi-e„daddy”?