Cum s-ar putea schimba Valea Jiului. Terenuri gratuite pentru tineri date de la primărie. „Oamenii s-ar întoarce, dacă ar avea șansa unui job decent”

Dan Dobre este activist în cadrul Asociației Bankwatch, organizație non-profit pentru protecția mediului, și a ajuns în Valea Jiului prima dată în urmă cu aproape doi ani. Chiar dacă a fost acolo cu munca, pur și simplu s-a îndrăgostit de zonă. Crede că Văii Jiului i se asociază nedrept o culoare gri, un aer mohorât, când, de fapt, locul a înviat în ultimii ani, cu ajutorul inițiativelor din zonă.

Dan a început să-și facă și vacanțele în zonă. „Am vizitat muzeul de la Petrila, la domnul Cenușă, care este cunoscut din documentarul Planeta Petrila. Puteți merge în Pasul Vulcan, la schi sau cu bicicleta. Unul din locurile mele favorite este sala de cățărare deschisă de un brazilian, Felipe Silva, care are acest proiect social cu copiii, face educație și escaladă și sunt o familie mare și frumoasă”, povestește Dan.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Crede că de prea multă vreme, Valea Jiului poartă ca o povară o imagine pe care a început să o schimbe.

„Mergând prin orășele, prin Lupeni, Vulcani, Aninoasa, n-ai niște așteptări foarte bune. Sunt și cartiere mai afectate, sărace, dar în mare parte sunt orășele atât de frumoase și cochete. E plin de flori, e lumină, fain, copiii se plimbă cu bicicletele prin oraș. Pe oriunde am fost am găsit numai mâncare extraordinară”, face un îndemn turistic activistul.

Bani europeni pentru a face din Valea Jiului un brand

Consiliul și Parlamentul European au votat anul trecut Fondul pentru tranziție justă (FTJ) de care pot beneficia fostele zone miniere și unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestor bani ar putea fi România. Există o strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului, care a fost dezbătută public și care vrea să transforme valea în zonă turistică și să dezvolte afaceri locale.

Dan știe însă că zonei nu-i va fi de ajuns turismul ca să înflorească. La finalul anului trecut a fost în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene Strategia care, printre altele, trasează liniile de acțiune ale viitoarelor proiecte: infrastructură rutieră, feroviară și pentru biciclete, exploatarea depozitului de cuarț din Șiglău-Uricani, recalificarea oamenilor din zonă.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

„Turismul este într-adevăr o direcție, o alta ar putea fi partea de agricultură sustenabilă, creștere de animale, microferme de familie. O altă direcție este și zona industrială unde, în afară de ceea ce a mai rămas din cărbune și o termocentrală, nu există foarte multe fabrici care să ofere locuri de muncă. Nu trebuie să rămânem cu o gândire unidimensională către turism, oportunități există în Vale. Un parc industrial ar putea fi o oportunitate”, susține Dan Dobre.

Pașii de urmat pentru atragerea fondurilor europene

Ca în mai toate zonele sărace ale României, mulți dintre locuitorii din Valea Jiului au plecat în străinătate. Au mai rămas în jur de o sută de mii de oameni care locuiesc în zonă, depopularea fiind una agresivă. Dan Dobre crede că aceștia s-ar întoarce oricând, dacă ar avea condiții bune de trai acasă.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

„Am vorbit cu un număr de oameni care mi-au spus că prietenii lor, dacă ar avea oportunitatea unui job decent în țară, s-ar întoarce oricând. Faptul că toată lumea din Vale este pregătită să lucreze împreună, să absoarbă bani europeni, să dezvolte proiecte pentru toată zona – și nu cum a fost până acum, fiecare pentru orășelul lui –  poate face din Valea Jiului un exemplu de dezvoltare locală în județul Hunedoara și în regiune, în general.”

În plan există și înființarea unui centru de robotică și a unui centru de cercetare în energii regenerabile la Universitatea din Petroșani, ca tinerii să nu mai migreze către alte centre educaționale din țară.

Consiliile județene trebuie să redacteze în această perioadă planurile teritoriale pentru tranziție justă, ca să poată accesa banii europeni. 

Noi încercăm să încurajăm și suntem parte din consultările publice pentru aceste planuri. Ne-am oferit și asistența, oricând le stăm la dispoziție să îi ajutăm în orice fel posibil legat de aceste planuri, pentru că fără ele se pierde un tren.

Dan Dobre, activist:

Autoritățile locale pot primi asistență tehnică pentru identificarea proiectelor de dezvoltare direct de la Comisia Europeană.

României i-ar reveni 1,65 miliarde de euro din Fondul pentru tranziție justă, bani care ar merge către fostele zone miniere din Valea Jiului, Oltenia și Galați.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro